Destinație de poveste în Munții Buzăului: Bisoca sau satul mirific de odinioară

Pentru că e weekend, cuvântul „relaxare” trebuie să îsi găsească un aliat. Dacă pentru unii relaxarea înseamnă, fără doar și poate, petrecerea timpului liber acasă, pentru alții ea echivalează cu sentimentul de liniște și reculegere în mijlocul naturii.

Făcând o incursiune prin frumosul nostru județ – numit și „mica Românie”, pentru că deține cele trei forme principale de relief: câmpie, deal, munte – Reporter Buzoian vă propune o incursiune într-un colț de Rai din Munții Buzăului.

După cum deja v-ați dat seama, vorbim despre Bisoca, aflată la doar 70 de km distanță față de județul Buzău, în apropiere de județul Vrancea. Bisoca, sursa de inspirație pentru marele poet Vasile Alecsandri pentru cunoscuta baladă „Miorița”, este înconjurată de locuri mirifice, ce amintesc de frumusețea de altădată a satului românesc. În aceste meleaguri, timpul parcă a complotat cu natura și cu oamenii buni de aici, satul păstrând frumoase obiceiuri și tradiții, ce mențin identitatea națională prin conservarea folclorului românesc. Astfel, ocupațiile oamenilor sunt, în continuare, cele tradiționale: creșterea animalelor, exploatarea lemnului, olăritul, cojocăritul, au livezi, cosesc și conservă fânul.

De asemenea, plaiurile Bisocăi sunt încărcate de legende. De aici se spune că a plecat ciobanul Bucur, întemeietorul Bucureștiului. În satul Pleși, se găsește o piatră uriașă, fenomen natural unic în lume, care poartă numele de „Masa lui Bucur”.

Și pentu ca ieșirea să fie completă, Bisoca ne oferă și câteva obiective de vizitat. Aici, întâlnim rezervația de pin negru Lacurile. În pădure se află un amfiteatru natural cu o scenă din piatră și lemn unde se organizează anual festivaluri folclorice locale. Dacă e să mergem și mai departe, ne putem bucura de aerul curat de la Pleși și Sările, datorită malurilor de sare existente aici. Satul nu doar că păstrează cu sfințenie și conștiinciozitate folclorul, dar este și un loc puternic încărcat spiritual, un loc plin de speranță și descoperire de sine.

Mănăstirea Poiana Mărului și Mănăstirea Găvanu sunt două monumente religioase ce conferă locului un sentiment aparte de liniște și calm și sunt dovada clară a faptului că oamenii nu și-au pierdut spiritualitatea, caracteristică de veacuri a poporului român. Un alt simbol ce se asociază inevitabil Bisocăi este Campusul „Sfântul Sava”, ce găzduiește anual tineri din toată lumea. Aici, tinerii sunt introduși într-o lume arhaică, îmbinând plăcut recreerea cu dumețiile și alte activități.

Pentru cei mai aventuroși, Munții Buzăului sunt o adevărată binecuvântare. Ei pot practica motociclismul, mountain-bikingul, călătorii offroad cu auto 4×4, zborul cu parapanta. Acest loc era preferat și de Nicolae Ceaușescu, el venind aici la vânătoare.

Și pentru ca însemnătatea locului să crească, O. Moşescu, în însemnările sale, povesteşte că „pictorul Nicolae Grigorescu, străbătând potecile pierdute în brădetul de la Bisoca, rămâne vrăjit în faţa unei viziuni mirifice. A zărit o mândreţe de copilă, înaltă şi zveltă, strălucind în portul naţional al locului şi, cum cobora, subţire şi dreaptă, i-a apărut ideea s-o roage să-i pozeze, chiar acolo, în decorul munţilor.” Grigorescu şi-a intitulat pânza „Bisoceanca”.

Sperând că v-am convins de splendoarea acestor locuri, vă invităm să le vizitați și citiți și alte materiale prin care ne dorim să promovăm turismul în Munții Buzăului care dețin aceste minunății.

Despre Cosmin ȘONTICĂ

Cosmin scrie la Reporter Buzoian din 2015, anul înființării publicației. Vine în presa online din zona educației, unde activează ca profesor de limba și literatura română.

Spune-ți părerea!

Adresa de e-mail nu va fi publicata. Required fields are marked *

*