În jurnalul activității didactice a unei școli, anumite pagini strălucesc mai tare și mai frumos. Sunt scrise cu cerneala dăruirii și a unei vieți trăite pentru copii, pentru părinți, pentru comunitate. O asemenea pagină de neuitat s-a scris, în ultimii 42 de ani, la Școala Gimnazială Cilibia, acolo unde corpul profesoral devine, începând de vineri, mai sărac, după pensionarea domnului învățător Nicolae Anton.
Domnul învățător Nicolae Anton s-a născut la Mânzu, Cilibia, într-o familie de oameni simpli, mama fiind casnică, iar tata, cojocar. Formația didactică s-a impus în familia respectatului dascăl. Fratele său a terminat Facultatea de Matematică. Soția a fost învățătoare o viață întreagă, iar unicul fiu, Cezar, a absolvit Liceul Pedagogic și Facultatea de Teologie, fiind, în prezent, învățător în București.
I-au trecut prin mână nenumărate generații și mii de învățăcei, astăzi oameni mari, care își scot pălăria în fața stimatului dascăl. A fost premiat în nenumărate rânduri pentru reușitele sale profesionale, a obținut gradația de merit, însă ceea ce a contat pentru domnul Anton au fost mai degrabă reușitele elevilor săi.
Învățătorul Nicolae Anton a pus umărul şi sufletul pentru ca şcoala să fie aşa cum a dorit. Ţinta sa a fost crearea unui învăţământ legat de realitate, de îmbunătăţirea calităţii sale şi de care să beneficieze toţi elevii. A dorit să aibă elevi cu capacităţi clare de adaptare la schimbări, cu educaţie aleasă în societate şi familie.
„E o bucurie amestecată cu tristețe. Suntem fericiți că am avut șansa de a cunoaște personalitatea deosebită a domnului învățător Anton, însă nu putem să nu fim triști pentru că școala buzoiană rămâne fără un om de o asemenea valoare. Sănătate și viață lungă, tinere pensionar!”, au transmis colegii de la Școala Gimnazială Cilibia.
