Din capul locului trebuie să spunem că ambele formele sunt corecte câtă vreme le folosim atunci când trebuie. Din păcate, sunt situații în care cele două cuvinte – fortuit si fortat – sunt utilizate ca sinonime, ceea ce reprezintă, desigur, o greseală, generată de asemănarea lor fonetică și, probabil, de dorinta unor vorbitori de a epata prin folosirea unui termen mai pretențios, dar fără a-i cunoaște sensul.
Conform DEX.ro, „fortuit” înseamnă „venit pe neașteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător”, în timp ce „forțat” înseamnă, evident, „făcut sau impus cu forța, silit, constrâns”.
Așadar, enunțuri precum:
„Am fost fortuit să iau această decizie”
sau
„Se străduia să pară fericit și zâmbea fortuit”
sunt incorecte, situația impunând aici folosirea lui „forțat:
„Am fost forțat să iau această decizie„ și „Se străduia să pară fericit și zâmbea forțat”.
În concluzie, îl vom folosi pe „forțat” când ne referim la un lucru făcut cu forța și pe „fortuit”, atunci când vorbim despre un lucru neprevăzut:
„Era forțat să accepte compromisul.” / „Marile descoperiri au fost făcute fortuit.”
