O POVESTE CU CIREȘE SI UN COLȚ DE PÂINE..
Din păcate, egalitatea de șanse pentru copiii din diferitele medii sociale va rămâne multă vreme un simplu deziderat, o iluzie dulce precum gustul cireșelor din povestea de mai jos. Întâmplarea este relatată de către buzoianul Nelu Cornovac, un om care, prin muncă și perseverență, a reușit să construiască un adevărat „Imperiu al Dulcelui” la Buzău.
Dar omul Nelu Cornovac a mai reușit ceva. Un lucru care, de multe ori, e incompatibil cu bunăstarea, asta ca să nu-i zicem direct avere. Să păstreze un echilibru între marketing și omenie, între bani și sentimente, între interese personale și empatie.
„Pe înserat, mă îndreptam spre casă, de la Sinaia, cu mașina. Pe marginea unei șosele, într-un sat, zăresc un copil care de-abia mai putea să țină în mâini o ghirlandă de cireșe. Nu am putut să opresc și m-am întors din drum la copilașul nerăbdător.
– „Nenea, vă rog, nu vreți să cumpărați niște cireșe?, m-a întrebat cu un glas cald, apoi a continuat :
– Știți de ce îmi este frică?
– De ce? – zic eu – le-ai furat?
– Nuuuu, nenea! Îmi este frică că nu reușesc să le vând și vine seara, iar MAMI mi-a zis…că iar nu mai avem bani de pâine..Poftim viață.!!! Bineînțeles că i- am cumpărat ghirlandele de cireșe. Și așa, cu mare drag, i-am mai dat bani pentru niște dulciuri și – spre bucuria lui – și pentru o înghețată. Ce mă bucur că am oprit și am făcut o așa mare bucurie unui copil! La multi ani tuturor copiilor, iar celor nevoiași, un sfat: Munciți, învățați și îndrăzniți să sperați că totul va fi bine (El e nepotul meu. Am adăugat fotografia lui pentru că nu am mai reușit să fotografiez copilașul cu cireșele.)
