Știrile zilei

„Vreți să suflați în fiolă?”

A trebuit să fac un drum până în nordul țării, iar la întoarcere m-a oprit un echipaj de poliție. Control de rutină. Am lăsat geamul, polițistul s-a apropiat de mașină și a bolborosit ceva (cred că s-a legitimat, dar niciodată nu le înțelegi numele). Vă povestesc asta fiindcă m-a cam surprins întrebarea lui:

Vreți să suflați în fiolă? zise polițistul cu o voce stinsă.

Cum adică „vreți”? îl întreb eu. Păi e pe vrute, nu e obligatoriu?

Ba da, dar eu îmi fac datoria să vă întreb, a conchis omul, moment în care mi-a băgat privirea aia pe care o pui când apare în fața ta un ciudat.

Sunt sigur că l-a luat prin surprindere reacția mea, la fel de mult cum m-a surprins pe mine atitudinea poate prea … laxă din partea unui polițist. O fi zis omul că sunt vreun masochist, dar eu cred că, într-un stat normal, polițistul e suveran în trafic. Ți-a bătut în geam, faci ce-ți spune, nene.

Nu, la noi e altfel. Noi ne luăm direct în gură cu el și-l catalogăm din start drept „un tablagiu” căruia noi „îi plătim salariul”. Imediat ce lăsăm geamul îl întrebăm unde-i e cascheta și cum de și-a permis să ne oprească. Eventual, sub sancțiunea nulității, îl avertizăm că nu primim nicio amendă, fiindcă „nu s-a legitimat cum trebuie”.

Facem asta în virtutea unei precept complet cretin pe care ni l-au lăsat nouă înaintașii noștri (ăia pe care acum îi vrem șterși din cartea de istorie) și potrivit căruia toți milițienii sunt slab pregătiți. Cei mai în vârstă sigur își amintesc versurile: „Cine-i mare, dă din mână / Și-are patru la română?”.

Uite: De pildă, în Spania – că tot ne place nouă să ne raportăm la vestici -,  când se face o razie mai serioasă, iese Guardia Civil pe stradă cu pistoalele mitralieră. În momentul ăla nu mai mișcă nimeni. Nu te supui la somație, se trage rafală. Și nu de avertisment.

Polițiștii noștri nu-s de vină, dar nu-i apără legislația. De multe ori sunt puși în situații inedite, în care nici ei nu știu cum să reacționeze. Se află permanent între ciocanul numit „Ce va spune șeful dacă fac asta?” și nicovala „Responsabilitatea funcției”, ambele fiind inseparabile. Dacă -Doamne ferește – e nevoit să facă uz de armă, e plimbat pe la toate televiziunile, linșat mediatic și suspectat din start că e vinovat pentru că a tras asupra unui infractor.

Pistolul polițistului rămâne un simplu accesoriu vestimentar -ceea ce nu-i rău, în esență-, în timp ce chitanțierul devine „arma” principală în lupta cu cei care încalcă legea.

Cred că, la ora actuală, în Poliție e nevoie de respect. Ierarhic, la fel cum e construit și sistemul. Respectul superiorilor pentru subalternii care-și fac treaba, respectul polițistului pentru cetățean și pentru propria uniformă și – în sens invers – respectul cetățeanului pentru polițistul din fața lui.

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button