Una dintre cele mai importante și frumoase sărbători de peste an, Învierea Domnului, este așteptată cu nerăbdare nu doar de cei mari,- care înțeleg cu adevărat semnificația sărbătorii-, ci și de copii, sărbătoarea fiind un motiv pentru a primi cadouri de la „iepuraș”.
Pentru că marcheză un moment esențial din viața creștinătății, Paștele trebuie întâmpinat așa cum se cuvine. Astfel, sărbătoarea este precedată de o periadă de 40 de zile, perioadă marcată de post și rugăciune. Un moment însemnat al postului îl reprezintă Săptămâna Patimilor, care începe din duminica Floriilor, când se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Astfel, în Săptămâna Marea comemorăm prinderea lui Iisus, crucificarea și moartea Lui.
Paștele reprezintă, de fapt, o retrăire a momentelor prin care a trecut Mântuitorul Iisus, care a murit pe cruce pentru păcatele oamenilor. „Joia Mare”, așa cum se numește joia din ultima săptămână de post, este destinată inroșirii ouălelor. Vopsirea ouălor este cel mai răspândit obicei creștin de Paște. Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață. Culoarea roșie nu este întâmplătoare, ea simbolizează sângele, soarele, dragostea și bucuria de viață.
În “Vinerea Mare”, “creștinii coboară în mormânt împreună cu Iisus, pentru ca, mai apoi, să învie împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se face în chip simbolic, prin trecerea de trei ori pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf”. Sâmbătă spre duminică repezintă noaptea Învierii, când credincioșii merg la biserică pentru a lua Sfânta Lumină, pe care o aduc acasă.
Lumina este simbolul învierii. O importanţă foarte mare o are lumânarea de la Înviere. Ea se păstrează şapte ani şi se aprinde în caz de grindină, furtuni sau mari primejdii. În noaptea Învierii, la miezul nopţii, când oamenii merg la slujbă, aprind lumânări la mormintele celor morţi din neamul lor. În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casa şi în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume, prin Învierea Sa.
Deși această sărbătoare reprezintă un numitor comun pentru toti românii, în funcție de regiunile țării, ea se sărbătorește diferit. Astfel, în Moldova, în dimineața următoare după noaptea Învierii există obiceiul de a se pune un ou roșu și unul alb într-un bol cu apă ce conține câteva monede. Membrii familiei trebuie să-și spele fața cu apă din acest bol și să-și atingă obrajii cu ouăle și monedele, pentru a fi sănătoși și pentru a avea un an bogat.
În Transilvania, în a doua zi de Paști s-a păstrat obiceiul udatului fetelor, semnificând purificarea. De obicei, feciorii stropesc cu apă sau cu parfum fetele care le ies în cale. Ele trebuie să le ofere daruri sau câte ceva de băut. Dacă vreo fată scapă nestropită îi va merge prost şi va avea ghinion tot anul. În Ţara Moţilor, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică, se duce în cimitir şi este păzită de feciori. Iar dacă a fost furată, sunt pedepsiţi ca a doua zi să dea un ospăţ din care se înfruptă atât „hoţii”, cât şi „păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul. În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin și pâine sfinţite)
Un alt obicei este acela de a purta haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se întâmplă cu întreaga natură odată cu venirea primăverii.
De-a lungul timpului, au apărut și o serie de superstiții legate de această marea sărbătoare. Astfel, se crede că în ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros și vei avea ghinion; Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă; dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul; copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
Ținând cont de superstiții sau nu, respectând tradițiile sau sărbătorind clasic, românii se bucură din plin de sărbătoarea Învierii Domnului, care aduce împreună familia, purifică sufletul și îl înalță.
