GÂNDURI, RÂNDURI...

Toamna Bunului-simț

În anotimpul frunzelor căzătoare și-al soarelui pe zi ce trece mai străin, parcă și bunul-simț și-a luat adio. Ca un poet neînțeles ce nu mai are loc pe scena unei nații avide după talente și râs fals, copilul nedorit de nimeni, pe care omenirea l-a cultivat preț de milenii, își strânge jucăriile și pleacă. În locul lui urcă țanțoș tupeul, urmat de o droaie de proaste obiceiuri, în ovațiile unei audiențe care a primit, în sfârșit, ceea ce și-a dorit cu atâta sârg: circ și nonvaloare.

În țara eternei reforme, doar bunul-simț mai rămăsese cristalin, constant, infailibil. Era etalonul după care puteai evalua un om și caracteristica de bază a oricărui individ care dorea să urce în ierarhia socială. Trivializarea, tablodizarea și aruncarea lui în derizoriu ne-au adus însă pe toți aici, în intersecția a două Românii care parcă nu s-au cunoscut niciodată.

Una e a politicienilor venali, a gazetarilor cu scolioză, a rechinilor relaționali cu statut aparte în oceanul șmecherilor de România și, în general, a celor care urăsc tot ce înseamnă muncă, bună-cuviință, decență.

Verbul acid nu-i mai sperie, fiindcă nesimțirea a devenit deja un modus vivendi. Ne-a fost predată mediatic, încurajată în rândul maselor și livrată drept o adevărată floare a virtuților pe care e musai s-o ai dacă vrei să reușești în viață. Văzând astea, onestitatea și-a pus ștreangul de gât, iar bunul-simț și-a luat adio.

Receptorii de presă s-au cam săturat și ei de caracterul serios al știrii. La televizor și pe net, credința a devenit bigotism, pupatul moaștelor – obicei degradant, sexul – subiect de emisiuni televizate, iar negarea oricărei origini – ideal național.

Pentru unii aproape nimic nu s-a întâmplat rău în lume fără participare românească. Înaintași pe care istoria i-a reținut drept eroi naționali apar astăzi în ochii copiilor noștri drept niște bețivi dezechilibrați, brutali, imorali, trădători, amatori de desfătări, care au făcut țării mai mult rău decât bine. Istoria însăși, plină de figuri legendare, a devenit pentru unii „anacronică și vetustă”, iar cine are măcar intenția de frondă este umilit, condamnat și trecut în rândul celei de-a doua cete, cea a retrograzilor.

Vanitatea s-a ridicat la rang de cinste, mitocănia și populismul sunt tovarăși buni, iar opulența obscenă, sexul, incultura și ipocrizia au devenit virtuțile unei confrerii dezirabile pentru orice creier neîmpovărat de inteligență.

Trend-setteri sunt acum cei care conduc mașini mai scumpe, țepuiesc mai mulți oameni, au mai multe femei la produs, își toarnă mai mulți semeni pentru a reuși, în fine, au acces la bunăstare prin mijloace necinstite. Nu sunt uitați aici nici cei care batjocoresc mai mulți sfinți și se declară – obligatoriu – atei, c-așa-i la modă!

Personaje de o asemenea croială compun azi un tablou grotesc, fiindcă, de supărare, pictorul s-a îmbătat și a vărsat pe șevalet întreaga trusă de culori.

E toamnă, iar bunul-simț a îmbătrânit. Între timp, noi continuăm să evoluăm. „Nu se știe încotro, dar evoluăm.”(Radu Beligan)

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

2 Comments

Dă-i un răspuns lui mihai Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button