În limba română, voința se poate exprima prin intermediul a două verbe: „a voi” și „a vrea”. Problemele apar atunci când vrem să folosim unul dintre aceste verbe la imperfect.
Forma de imfeprfect a verbului a vreaeste „vream”, în timp ce forma de imperfect a lui a voieste „voiam”.
Tragem astfel concluzia că forma (destul de des folosită) „vroiam”nu este altceva decât un hibrid între cele două forme – „voiam” și „vream”.
Cum mai nimeni nu zice „vream” și cum „vroiam” este considerat greșit, nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să pronunțăm corect: „VOIAM”.
„Nici împăratul nu-i mai presus de gramatici”, vorba lui Molière, așa că, până la următoarea întâlnire … ce-ar fi să vorbim corect?
