BUZĂUL MEU DRAGȘtirile zilei

A fost odată platoul din Piața Dacia…

Buzăul ne întâmpină în fiecare zi. În fiecare zi ne părăsește. Zilele acestea, orașul își lasă în urmă o parte din propriul trecut, spre a scrie o pagină nouă. Vechiul platou din Piața Dacia va trăi doar în imagini și în amintirea buzoienilor, dar asta nu reprezintă neapărat un lucru rău, mai ales la ceea ce anunță edilii că vor face în loc.

Lucrările de reabilitare a centrului municipiului Buzău au început săptămâna trecută. Prima care a căzut sub cupele excavatoarelor a fost fântâna arteziană din vecinătatea hotelului Pietroasa. Câte povești nu a auzit această fântână, care a servit, atâția ani, drept loc de întâlnire și punct de reper în viața orășenilor?…

Orice sfârșit vestește un început, iar în locul vechii fântâni vor apărea acum alte elemente, mai moderne, printre care niște arteziene spectaculoase, asemănătoare cu cele din Piața Mică din Sibiu.

Până în 1976, în Piața Dacia erau ronduri de flori și spații verzi. (Foto: fb.com/Buzau Old)

Între timp, lucrările continuă în Piața Dacia. Marmura care și-a spus și ea povestea vreme de 50 de ani este roasă acum de dinții utilajelor, în locul ei urmând să fie montate pavele. Platoul pe care îl vedeți pentru ultima oară în videoclipul de mai jos a fost construit în perioada 1974 – 1976, marmura folosită provenind din soclul statuii lui Stalin, ce tronase în fața Casei Scânteii din București.

Platoul Dacia este o adevărată operă de artă în care s-a pus mult suflet. Când au decis să construiască m-au consultat şi le-am dat ideea să reproducă motivele cusute pe iile din zona noastră”, a declarat, pentru adevărul.ro, artistul popular buzoian Adela Petre.

În perioada comunistă (până în 1976), mașinile circulau prin fața Palatului Comunal. (Foto: fb.com/Buzau Old)
  • O scurtă istorie a Pieței Dacia

În cartea File de cronică – O istorie a Buzăului în date a istoricului Valeriu Nicolescu, prima menționare a zonei Pieței Dacia apare la 1834, atuci când Sfatul orășenesc, echivalentul Primăriei de astăzi, aloca suma de 1500 de lei pentru mutarea măcelăriilor și căldărăriilor, urmând ca locurile rămase să fie pavate cu caldarâm[1]. Este posibil ca acesta să fie începutul Pieței Dacia ca loc de întâlnire a buzoienilor și nucleu al civilizației urbane de mai târziu.

La cea vreme, iluminatul public se realiza cu aproximativ 200 de felinare alimentate cu seu. Nu existau încă rezervoarele de apă din Crâng, iar principalele îndeletniciri ale orășenilior erau negoțul și agricultura. Era vremea în care agricultorii își udau grîdinile cu apă din Iazul Morilor,

În 1927, municipalitatea ordonă demolarea barăcilor din lemn, în care funcționau prăvălii i ateliere, în locul lor urmând a fi consturuite constrcuții din zid.

Piața Dacia, început de secol XX.

În secolul al XX-lea, vechile clădiri din Piața Dacia dispar una câte una. În 1941 sunt demolate alte imobile din Piața Dacia, care fuseseră donate de Maria Minculeasa și care se aflaseră în proprietatea comercianților Oprescu și Netezeanu. Tot atunci, alte imobile sunt expropriate, tot din rațiuni de sistematizare a zonei[2]. Doi ani mai târziu, magazinul Haras din Piața Dacia este demolat și el de primărie, pe motiv că era „complect insalubru”. Se cocea un nou plan de sistematizare a Pieței Dacia, pentru aliniera arterei cu strada Episcopeii. Este anul în care bustul fostului primar Nicu Constantinescu urma să fie mutat în mijlocul peluzei din fața intrării principale în Palatul Comunal, cu fața spre Piața Daciei, ca urmare a modificării arterei de circulație ce trecerea prin fața imobilului Primăriei.[3]

Denumirea actuală a Pieței Dacia datează de acum șase decenii. Până în anul 1962 se numise Piața Stalin, după crudul conducător al Uniunii Sovietice. Stalin moare în 1953, iar autoritățile buzoiene decid abia peste nouă ani să schimbe denumirea celei mai mari piețe din oraș. Conform unei decizii a municipalității buzoiene din mai 1962, Piața I.V. Stalin devenea Piața Dacia.[4]

Cosmin Șontică


[1] Nicolescu, Valeriu, File de cronică – O istorie a Buzăului în date , Ed. Editgraph, Buzău, 2008, p. 29

[2] Nicolescu, Valeriu, File de cronică – O istorie a Buzăului în date , Ed. Editgraph, Buzău, 2008, p. 290

[3] Ibidem, p 303

[4] Nicolescu, Valeriu, File de cronică – O istorie a Buzăului în date , Ed. Editgraph, Buzău, 2008, p. 405

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

4 comentarii

  1. Fix de asta avea nevoie orasul asta!

    Nu conteaza ca platim la apa de lesinam, ca locurile de parcare sunt putine si scumpe, ca jumatate din oras are asfaltul praf, ca exista aproape zero oportunitati pentru tineri si pentru afaceri (de altfel pseudo-primarul Toma se vaita ca la recensamant “vom fi” sub 100.000. Pai asta este rezultatul politicilor lui din ultimii sase ani! Abia asteapt sa comenteze acum un ziarist “de casa” care sa ne spuna cum e din cauza lui Boscodeala).

    Buzaul nu are nimic special si, din pacate, nici un viitor prea grozav, in ciuda viselor fantasmagorice pe care le tot promoveaza pseudo-primarul Toma pe oriunde gaseste pe cineva dispus sa il asculte.

    Asadar, domnule Toma, poate ca intr-o viata viitoare, daca vei mai fi primar, vei sti sa te apleci catre oameni, nu catre ambitii personale.

    Hai 2024, hai sa ajutam un om sa se bucure de pensie!

  2. Ce dale sa puna?ca alea de pe blvd unirii de te impiedici in ele ca nu sunt la nivel si cu luft mare putea bine sa fie ceva istoric cu valoare,nu vrem sa pastram,nu avea nimic platoul ala,asa fac si italienii/spaniolii/nemtii etc,strica toata istoria tarii,da va place cand va duceti in vacanta si va minunati ce frumos e la altii(care au pastrat ce sa construit inainte ma refer,ce nu s-a facut pe timpul lui Bosco,acum se cheltuie bani fara calitate,dezamagitor,poate il voi vedea vreodata pe primarul lui peste prajit sa ii zic vreo doua

  3. Cred ca cel mai bine ar fi fost sa fi facut un simplu parculet, cu cateva alei, cativa copaci si banci. Simplu si mult mai ieftin. Sau daca ar fi incerrcat sa antreneze proprietarii spatiilor comerciale adiacente sigur s-ar fi putut mai mult si cu parcare subterana si cu fantani cantatoare si alte arogante. Ar fi un exemplu: parcul din spatele Palatului Culturii din Iasi. Si daca i-ar fi obligat (cu ajutor bineinteles) pe proprietarii blocurilor din jur sa-si aranjeze fatadele, asa cum s-a intamplat si-n alte orase din tara pe care acum le laudam, cum ar fi fost? Dar ce interes avem? Pai n-avem, ca daca ar fi fost bani si din fonduri private …….. Si apoi mai imparteam si meritele

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button