ANALIZĂ: Istoria cutremurelor din Buzău și Vrancea și efectele lor asupra județului de la Curbura Carpaților

O analiză atentă asupra seismelor care și-au avut epicentrele în județele Vrancea și Buzău arată că, de-a lungul secolelor, mișcările tectonice produse în zona de est a țării au generat efecte devastatoare pentru locuitorii și infrastructura județelor din imediata vecinătate.

Un studiu recent arată că cele mai importante si mai numeroase cutremure îsi au originea în zona muntoasă si subcarpatică a Curburii, in Muntii Vrancei și ai Buzăului, precum și in zonele subcarpatice adiacente acestor munti.

Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738 a avut urmari foarte grave, în special in Moldova, unde a cauzat mari pagube la Buzău si in alte orase; in Bucuresti a fost avariată Curtea Domnească și s-au semnalat si efecte morfologice la nivelul solului; seismul a avut o magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790, desi a avut o magnitudine mai mică decat precedentul (nedepășind, probabil, 7,0 pe scara Richter), a provocat avarii însemnate în special in Moldova, iar in sudul țării au fost afectate biserici si alte cladiri din Bucuresti si din Craiova.

Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs in Romania si a fost resimtit violent in Moldova, Muntenia, Oltenia, dar si in Transilvania, precum si în țările vecine, pe o arie foarte largă în Europa. Seismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, a afectat foarte puternic si Bucurestiul, care a avut mult de suferit, prin distrugerea si avarierea a numeroase case, biserici, precum si prin prabusirea partială a Turnului Coltei (foisorul acestuia); de asemenea, cronicile vremii consemneaza faptul ca in cateva locuri din oras s-au format crapaturi si s-au semnalat tasniri de apa.

Cutremurul din 14/26 noiembrie 1829 a fost considerabil mai slab decat cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totusi, seismul a avariat mai multe case, in special in Bucuresti, Buzău si alte orase din sudul si estul tarii.

Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmari foarte severe in special in Oltenia si Muntenia, provocand stricaciuni serioase in special in Craiova si Bucuresti, unde numeroase case si biserici au fost grav afectate. Seismul a avut, probabil, o magnitudine in jur de 7,2 grade pe scara Richter si a fost resimtit puternic pe o arie foarte intinsa. Au fost semnalate si efecte morfologice, in special pe Valea Buzaului si spre Ramnicu Sarat, efecte constand in aparitia unor crapaturi in pamant in apropierea cursurilor raurilor, precum si in tasniri de apa, tasari, formarea unor cratere si gropi umplute cu nisip.

Cutremurul din 6 octombrie 1908 a fost primul seism important produs in Vrancea in secolul XX. Seismul, cu o magnitudine de 6,8-6,9 grade pe scara Richter, a fost resimtit pe o arie larga, desi a avut o intensitate mai mare la Adjud si Ramnicu Sarat. Cutremurul a cauzat panica in multe orase din sud si est, inclusiv din cauza faptului ca s-a manifestat prin “3 randuri de zguduituri in interval de 3 minute”. Desi efectele nu au fost foarte grave, la Bucuresti au fost afectate unele case mai vechi de la periferia orasului.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic seism produs in Vrancea dupa o perioada foarte lunga de timp, marcata de cutremure de mai mica magnitudine. Cutremurul s-a produs la ora 3:39 dimineata, la o adancime de circa 150 km, in Muntii Vrancei, si a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, fiind resimtit pe o arie foarte larga. Seismul a fost precedat de un alt cutremur vrancean, de mai mica magnitudine, produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora 8:37; acest seism, de 6,2-6,5 grade pe scara Richter, nu a provocat daune insemnate, dar a fost resimtit destul de puternic in estul si sudul tarii, cu intensitati de pana la VII grade pe scara Mercalli. Urmarile cutremurului din 10 noiembrie au fost catastrofale in special in Moldova, orase precum Iasi, Panciu, Focsani si Galati avand foarte mult de suferit. Urmari grave s-au inregistrat si la Bucuresti, unde blocul Carlton s-a prabusit, ceea ce a reprezentat cea mai grava catastrofa de acest gen in acea vreme; si alte cladiri din Bucuresti au suferit avarii mai mult sau mai putin severe.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 in regiunea Vrancea, la o adancime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada moderna, si a afectat cu deosebire Buzăul și întreaga Muntenie, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit.

Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs in Vrancea, la ora locala 00:28, la o adancime de circa 133 km, si a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Richter. Desi la Bucuresti nu s-au semnalat urmari distrugatoare, totusi in Moldova au fost notate stricaciuni mai serioase, si mai ales la est de Iasi, inclusiv la Chisinau.

• – EFECTE ASUPRA BUZĂULUI.

• Numeroase clădiri din Buzău, rase de pe hartă. Un seism de mare magnitudine produs în zona seismică Vrancea se va resimţi, în primul rând, în județele Buzău, Brăila, Covasna, Prahova, Ilfov, dar şi în Ucraina sau Republica Moldova.

Infrastructura Buzăului ar avea serios de suferit în cazul producerii acestui cutremur. Numeroase clădiri vechi, încadrate în clasa I de risc sesimic, s-ar face una cu pământul la prima mișcare telurică mai mare de 7 grade pe Richter.

• – Zeci de cutremure în Vrancea, de la începutul anului.

De la începutul anului, în ţara noastră s-au înregistrat zeci de cutremure, însă faptul că numărul lor este mai mare decât de obicei nu trebuie să-i îngrijoreze pe oameni, spune Gheorghe Mărmureanu.

• Ultimul mare cutremur din România s-a produs în seara zilei de 4 martie 1977. Seismul de 7.4 grade pe scara Richter avea să zguduie din temelii județele aflate în zona de est și sud-est a țării, omorând peste 1500 de oameni și culcând la pământ mii de clădiri  în numai 57 de secunde.

Aproape toate clădirile vechi din Buzău au fost dărâmate de cutremur: Cinema Moldavia din zona băncilor, restaurantul Dunărea de pe locul actualului McDonald’s, Școala Sanitară de pe Cuza-Vodă și alte câteva clădiri au dispărut ca și cum n-au fost niciodată.

În cazul unui cutremur puternic, clădirile cu bulină roşie reprezintă un adevărat pericol public. În Buzău se găsesc 44 de astfel de clădiri. Ceea ce este şi mai grav este că majoritatea se găsesc chiar în centrul oraşului, unde se află zona cea mai circulată. Sute de pietoni trec zilnic pe lângă ele.

Strada Cuza-Vodă este plină de astfel de clădiri. Doar aici se găsesc 18 locuinţe expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de rism seismic. Celelalte zone periculoase sunt: zona Obor, cu nouă locuinţe cu bulină roşie, zona Centru, cu cinci locuinţe, strada Independenţei, cu două şi B-dul N. Bălcescu, de asemenea, cu două. Câte o astfel de clădire găsim în: Micro XIV, Micro V, str. Piaţa Teatrului, str. Col. Buzoianu, str. Griviţei, str. Transilvaniei, str. Parîng şi str. Penteleu.

Toate aceste imobile sunt foarte vechi, majoritatea fiind construite înainte de ’77. Cele mai vechi dintre ele se află pe str. Cuza-Vodă şi au fost ridicate în anul 1880:

“Cele care sunt construite după schimbarea legislatiei din 1977, în principiu, sunt sigure 100% în condiţii normale, la un cutremur de 7 – 7,2 grade, nu de catastrofă, că nimeni nu prevede partea aceasta. Dar din punct de vedere al proiectării. Din punct de vedere al execuţiei, se vede când apare fenomenul cât sunt de sigure. Clădirile construite după anii 1960 au un grad de conformare la seism acceptabil, dar nu pe norme foarte stricte, iar cele care sunt construite înainte de ’60 sunt vulnerabile din puncte de vedere al calculului seismic. Toate. Repet, se ţine cont şi de executie şi de cât de mare este cladirea”, a declarat, pentru ziare.com, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.