Potrivit proiectului aprobat ieri de Guvernul României, în următoarea perioadă se va înființa Regia Autonomă „Administraţia Canalului Siret – Bărăgan” prin care se creează condiţiile pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret – Bărăgan. Acesta necesită investiţii de 2,6 miliarde euro, însă va aduce beneficii de 120 milioane de euro agricultorilor români.
Potrivit Executivului, Regia va întocmi studiile şi documentaţiile tehnico-economice necesare proiectării şi realizării canalului, va achiziţiona serviciile de consultanţă de specialitate, utilajele, instalaţiile şi echipamentele, va efectua recepţia lucrărilor şi, ulterior, va asigura exploatarea şi întreţinerea acestuia. „Prin realizarea canalului se estimează obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro”, consideră Guvernul.
Conform documentului citat, schema de ansamblu a amenajării Canalului magistral Siret-Bărăgan are 190 km lungime.
Etapa I a făcut posibilă asigurarea sursei de apă pentru irigaţii pe o suprafaţă de cca. 120.000 hectare terenuri agricole, situată în zona aferentă canalului.
Beneficii de 120 mil. euro pe an
Iniţiatorii proiectului consideră că prin realizarea canalului şi a amenajărilor pentru irigaţii se pot obţine următoarele sporuri anuale de recoltă: – soia 32.000 tone – floarea-soarelui 60.000 tone – furaje 1.800.000 tone – fructe, struguri 133.000 tone Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţei este de circa 120.000.000 euro/an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export.
Lucrările au fost demarate în 1987
Statul român a dispus, în 1984, realizarea proiectului Canal Magistral Siret – Bărăgan, proiect care s-a aprobat prin Decretul 398 în anul 1986, iar din 1987 a început execuţia unui prim tronson de canal de 50 km lungime, până la limita de sud a judeţului Vrancea.
Această zonă este străbătută de mai multe cursuri de apă: Putna, Milcov, Ramna, Râmnic, Buzău, Prahova şi Ialomiţa. Stocul acestor râuri este variabil în decursul anului, fiind numeroase perioadele când acestea au debite deosebit de scăzute, unele râuri secând complet. Pentru a asigura apa necesară irigării terenurilor din spaţiul menţionat, singura soluţie economică este o derivaţie din râul Siret care să străbată această zonă. În bazinul hidrografic al râului Siret există lacuri de acumulare în funcţiune (Izvorul Muntelui, Galbeni, Răcăciuni, Bereşti şi Călimăneşti), ce pot asigura apa pentru irigarea unei suprafeţe de cca. 360.000 ha.
Restul suprafeţei până la 500.000 ha va putea beneficia de rezerva de apă numai printr-o regularizare suplimentară a stocurilor din bazinul Siret şi Buzău.
În anii medii şi ploioşi, din Canalul Siret – Bărăgan se vor putea iriga suplimentar, gravitaţional, încă 200.000 ha suprafeţe amenajate anterior pentru irigaţii având ca sursă apa adusă prin pompare din Dunăre.
