Știrile zilei

Conversația dintre un polițist și o mamă căreia tocmai i-a murit fiul în accident

E înfiorător. E crâncen. E momentul în care se rupe o bucată din sufletul tău, una care nu va putea fi adusă înapoi niciodată. Momentul anunțării morții unei persoane apropiate, care s-a stins în urma unui accident rutier.

Din momentul în care s-a produs accidentul, vor curge câteva ore până când, la ușa aparținătorilor, va ajunge poliția. Cercetarea la fața locului durează în jur de o oră. Prioritară este, desigur, încercarea de a salva viețile victimelor. Dacă în cazul unei persoane s-a pronunțat deja decesul, atunci polițiștii vor căuta documente în mașină pentru a-i stabili identitatea. Identificarea decedatului se face relativ repede, cu ajutorul bazei de date a poliției. Acolo figurăm toți, cu nume, prenume, fotografie, ocupație și alte detalii de interes pentru poliție.

În unele cazuri, telefonul tău va suna în mașină. Mama sau tatăl tău, fiul sau fiica, sora sau fratele știu că ești plecat la drum și se îngrijorează că nu răspunzi. Telefonul tău e încă activ, dar sună în gol. În unele cazuri, polițistul de la fața locului nu va rezista îngrijorării unei mame care simte că s-a întâmplat ceva cu puiul ei și va răspunde. Alteori, momentul anunțării morții tale va fi amânat cu încă o oră sau două.

Din momentul în care părinții tăi îl vor vedea pe polițist la ușa lor în uniformă, își vor da seama că s-a întâmplat ceva. Polițistul va lăsa deoparte limbajul rece, instituțional și va adopta un ton cald. Va încerca să facă totul mai ușor de acceptat. Va trăi durerea împreună cu familia. Dar, în acele momente, oricum nimic nu mai contează:

Polițist: Bună seara, doamnă.

Mamă: Bună seara.

P: Sunt comisarul M. Zaharia, de la Poliția Municipiului. Aveți două minute să stăm de vorbă?

M: Da, s-a întâmplat ceva?

P: Da, aș vrea să stăm puțin de vorbă.

M: Dar ce e, ce s-a întâmplat?

P: Mai este cineva acasă cu dumneavoastră?

M: Da, mai este, dar stați puțin; spuneți-mi ce s-a întâmplat, vă rog.

P: Liniștiți-vă, vă spun imediat. Cine mai e cu dumneavoastră?

M: Soțul și fiica mea. Gigi, Andreea, veniți puțin. Aduceți-mi puțină apă, că simt că mi se și înmoaie picioarele.

P: Liniștiți-vă, haideți să stăm puțin jos, dacă vreți. Pot să stau puțin de vorbă cu fiica dumneavoastră?

M: (din ce în ce mai agitată) Nu, vreau să știu ce s-a întâmplat, spuneți-mi acum, vă rog!

P: (pe cel mai calm ton posibil) Doamnă, în această seară a avut loc loc un accident rutier pe E85, cu mai multe mașini implicate. Nici acum nu știm exact cum s-a întâmplat, dar credem că un șofer a forțat o depăși..

M: (intervine brusc) Stați puțin, că mi-e rău! Ori a pățit Marius ceva?

P: Nu știm exact ce s-a întâmplat.

M: (se ridică brusc și devine mai agitată) Marius, Marius al meu! A pățit ceva?

P: Da, una dintre mașini era a fiului dumneavoastră.

M: Cum adică? Nu se poate! Marius e acasă, ce să caute el pe E85 la ora asta?

P: Nu știm, dar …

M: Spuneți-mi ce s-a întâmplat! Unde e? Vreau să vorbesc cu el! (devine agitată, inima îi bate să îi iasă din piept, abia reușește să stea în picioare) Unde e Marius? A pățit ceva? Vă rog din suflet, spuneți-mi unde e! Unde e?

P: Încet, liniștiți-vă, beți puțină apă. 

M: Domnule, zi-mi unde e băiatul meu! Băiatul meu, a pățit ceva?! 

P: Din păcate, Marius a fost rănit grav, a fost în prima mașină..

M: Dar acum e bine, nu?! Unde e, vreau să vorbesc cu el! Acum vrea să vorbesc cu el. Vreau să-mi văd băiatul.

P: Doamnă, din păcate…

Am făcut ce am putut. Colegii de la ambulanță au luptat aproape o oră.

M: Cuuuuuuuum?! Nu se poate! Nu pot să cred! Marius al meu! Mi-a murit băiatuuuuuuuuul!….

P: Liniștiți-vă, haideți să..

Tată: Domnule, spune-mi drept, unde e băiatul meu? Unde e băiatul acum? Zi-mi că trăiește, zi-mi că trăiește, te rog, zi-mi că trăiește!..


Mulți dintre cei care primesc o asemenea veste refuză să creadă, în primă fază. Este efectul șocogen al unei astfel de vești. Mintea o respinge, cu mecanism ei de autoapărare. Dar secundele trec, iar realitatea nu contrazice tragica veste. Durerea devine tot mai mare și inundă sufletul, iar reacțiile celor loviți de un asemenea necaz sunt dureroase.

În fiecare zi, cel puțin un om moare în România, în urma unui accident de circulație. Zilnic, cel puțin un polițist înfruntă lacrimile, șocul și revolta familiilor care au pierdut un părinte, un copil sau o rudă apropiată.

Pe polițiștii români nu îi învață nimeni cum să facă asta; nu există nicio procedură sau regulament care să prevadă asta. De regulă, este ales un polițist calm, empatic, ce se remarcă prin tact și pedagogie.

În alte țări, polițiștii au datoria de a face asta. Pot fi însoțiți de un psiholog sau de un preot, așa cum se întâmplă în Estonia. În România poate va exista, să sperăm, un curs care să îi pregătească pe polițiști să dea veștile

Iar între timp, să ne rugăm, să reflectăm și să sperăm că în România se vor produce cât mai puține accidente rutiere. Că șoferii indisciplinați vor înțelege semnificația acestor rânduri și că vor fi cu ochii-n patru!


Dialogul de mai sus reprezintă o ficțiune, iar numele au fost alese la întâmplare. Astfel de evenimente nu trebuie să mai aibă loc niciodată!

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

4 Comments

  1. Este crunt să primești din senin o astfel de veste. Nu cer nimănui să se pună în locul acelui parinte, dar va rog sa va puneți pentru câteva minute in locul polițistului care trebuie sa dea astfel de vești. Imaginati-va pentru câteva secunde că sunteți polițistul acela de la criminalistică care în ziua de Crăciun merge la un accident cu 5 morți și trebuie să reconstituie corpurile din părți componente acolo pe marginea drumului. Toate astea pe treileicincizeci. Da treileicincizeci, ați citit bine. Ăia cu salarii „nesimțite” fac lucruri pe care nicio școală nu te învață și niciun curs nu te pregătește.
    Înainte să huliți, sa vă gândiți bine că sunt oameni care își fac meseria exemplar și mai mult decât atât.

  2. Acei șoferi teribiliști, drogați și bauți trebuie eliminați instant din șoferie pe viață.
    Șoselele vor fi mai curate și mai sigure.

  3. Din pacate realitatea e crunta. Sunt prea multe accidente grave pe strazile din tara noastra. Pana la infrastructura si alte probleme, am putea incerca fiecare din noi sa conduca mai prudent, mai incet si mai responsabil. Astfel de tragedii nu se pot descrie in cuvinte, e crunt sa traiesti asa ceva, indiferent din ce postura..

  4. Un text bun! Trist, cumplit de dureros, dar bun! Un jurnalist adevărat. Felicitări! N-am mai citit de mult un material ca acesta.

Dă-i un răspuns lui Dana Fodor Mateescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button