Cum ne afectează alergiile alimentare?

Alergiile alimentare reprezintă reacțiile sistemului imunitar care apar la scurt timp după ce o persoană a mâncat un anumit aliment. Chiar și o cantitate foarte mică din acel aliment care cauzează alergia poate declanșa semne și simptome cum ar fi: problemele digestive, urticarie sau umflarea căilor respiratorii.

Aflăm de la dr. Simona Băjenaru, medic primar alergologie și imunologie clinică în cadrul Spitalul Județean de Urgență Buzău, despre cauze și simptome, precum și despre ce tratament este necesar pentru o alergie alimentară.

Ce sunt alergiile alimentare?

Dr. Simona Băjenaru: „Alergia este o reacţie disproporţionată şi exagerată a sistemului imunitar al unui organism faţă de antigene exogene (provenite din mediul extern) care sunt bine tolerate de persoanele sănătoase.

Alergia alimentară reprezintă reacția de hipersensibilitate mediată imun, care apare ca urmare a expunerii la un anumit alergen alimentar. Această reacție este reproductibilă, adica se repetă la fiecare contact cu alimentul incriminat. Reacțiile de hipersensibilitate la alimente pot surveni ca urmare a ingestiei dar și a inhalării sau contactului cu alimentul incriminat.

Manifestările clinice ale alergiei alimentare variază de la manifestări gastrointestinale (IgE mediate – sindromul alergic oral și nonIgE-mediate – proctocolita/enterocolita sau enteropatia induse de proteinele alimentare), cutanate (IgE mediate – urticarie, angioedem, flushing și nonIgE mediate – dermatita de contact, dermatita herpetiformă), respiratorii, până la manifestări sistemice (anafilaxie, anafilaxie dependentă de alimente și indusă de exercițiul fizic). În același timp, nu trebuie neglijat rolul alergenilor alimentari în exacerbările dermatitei atopice sau ale astmului bronșic.”

Cum diagnosticăm alergiile alimentare?

Dr. Simona Băjenaru: „În general, reacțiile imediate IgE-mediate survin în primele două ore de la expunere, iar reacțiile nonIgE-mediate debutează după acest interval de timp.

Anamneza este esențială în diagnosticul alergiei alimentare. Investigarea hipersensibilității imediate IgE-mediate in vivo (teste cutanate prick) și in vitro (dozare de IgE specifice) conferă acuratețe diagnosticului de alergie alimentară.  În cazul alergiei non-Ig E mediate (acele manifestări tardive), diagnosticul de certitudine este susținut doar de testul de provocare orală.

Spre deosebire de alergia alimentară, care este declanşată direct de sistemul imunitar, intoleranţa alimentară reprezintă o reacţie a sistemului digestiv provocată de dificultăţi în digerarea unui aliment, cel mai frecvent datorată unui deficit de enzime sau din cauza unor substanţe chimice din aliment, care sunt greu de procesat. De exemplu, intoleranţa la lactoză apare când intestinul nu produce enzimele necesare digestiei zaharurilor din produsele lactate. De obicei, simptomele unei intoleranţe alimentare sunt mai puţin alarmante decât cele ale reacţiilor alergice. Intoleranţa alimentară poate cauza dureri de stomac, balonare, flatulenţă, crampe, dureri de cap, erupţii cutanate, oboseală sau o stare generală de rău.

O intoleranţă poate fi asociată cu diverse alimente, cel mai frecvent implicate fiind lactatele, glutenul, alcoolul şi drojdia.”

Care sunt cei mai frecvenți alergeni alimentari?

Dr. Simona Băjenaru: „Teoretic, orice aliment poate provoca o reacţie alergică. Se remarcă însă câteva categorii de alimente cu potenţial alergenic crescut:

• lapte şi produse pe bază de lapte;
• ouă şi produse pe bază de ouă;
• peşte şi produse pe bază de peşte;
• fructe de mare;
• arahide si alte fructe cu coajă (nuci, alune, migdale, caju, nuci pecan, nuci de Brazilia, nuci macadamia) şi produse derivate;
• cereale care conţin gluten (grâu, secară, orz, ovăz);
• soia şi produse pe bază de soia.

Factorii de risc

• Istoricul familial de afecțiuni alergice (rinita, astm, alergii alimentare);
• Alte alergii/alte tipuri de reacții alergice, cum ar fi dermatita atopică, astm, rinită, alergie la un alt aliment;
• Vârsta. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copii, în special la copiii mici și sugari, cu vârsta, pe măsură ce  sistemul digestiv se maturizează. Din fericire, copiii depășesc de obicei alergiile la lapte, soia, grâu și ouă.”

Cum tratăm alergiile alimentare?

Dr. Simona Băjenaru: „Abordarea clasică a pacientului cu alergie alimentară constă în evitarea expunerii la alergenul relevant clinic (nu se fac evicții alimentare doar pe baza unor teste pozitive sau a unor  Ig E specifice pozitive, dacă nu au relevanță din punct de vedere clinic, adică nu sunt manifestări clinice legate de consumul acelor alimente). Aceasta evicție își propune drept obiective prevenția simptomatologiei acute/cronice, asigurarea unei nutriții optime, în special la copil, prevenția deficienței în micronutrienți și pierderea ponderală excesivă la adult. Nivelul de evitare a alimentului trebuie individualizat, de exemplu, sunt persoane care pot consuma alimentul preparat termic/procesat dar  nu îl pot consuma crud.”

(Adriana Bunilă – Spitalul Județean de Urgență Buzău / Compartiment Relații Publice,)