„Droguri? Nu, mersi!” Acesta este mesajul filmului pe care câțiva elevi ai cercului de Cenaclu literar de la Palatul Copiilor Buzău l-au realizat pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la consumul de substanțe interzise în rândul tinerilor.
Un fenomen periculos, spun ei, ce atrage tot mai mulți copii în mrejele sale, cu promisiunea că îi va scăpa de probleme și că vor cunoaște „adevărata viață”. Filmul nu este doar despre droguri, ci și despre drumul care duce acolo. Un drum presărat cu promisiuni, amăgiri, prietenie falsă, probleme personale, atmosferă tensionată în familie și senzația că ești singur pe picioarele tale.
Filmul spune povestea lui David Iordăchescu (Alexandru Apostol), un adolescent pe care problemele de acasă îl copleșesc până în momentul în care își găsește refugiul întrun anturaj nefast. Ajunge să încerce „soluția” propusă de Cobra, fără a ști că vor urma consecințe ce îl vor aduce la un pas de moarte și vor lăsa urme adânci în sufletul lui.
Filmul nu ar fi fost posibil fără sprijinul unor parteneri instituționali, cărora elevii cercului au ținut să le mulțumească. Printre ei se numără: Inspectoratul de Poliție Județean Buzău, Spitalul Județean de Urgență Buzău, Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” Buzău, Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” Buzău, Trustul Campus TV.
Vă invităm să urmăriți filmul și să trageți propriile concluzii!
Nu putem să negăm istoria, dacii fumau. Pipa păcii nu conținea și nici nu conține tutun iar Obama, „în tinereți”, a prestat, așa ne-a zis în drumul spre premiul Nobel. În Sua, la șefi adică, e la liber. Nu mai e la liber LSD-ul, medicament prin anii 60-70, e film pe Netflix cu declarații de la saltimbancii de la care iau lumină copiii acum. În WW1 nu ieșea nimeni la baionetă fără să fie spart, și nu mă refer la iarbă. Are rost să spun ce băgau în WW2?
Suntem propriile noastre victime, pentru că ne raportăm nici la trecut, negăm prezentul și arestăm viitorul, pe bază de premoniții.
Aș legaliza iarba și prostituția în secunda 1, pentru că oricum există, măcar să nu mai fie surse de infracționalitate. Nu e mai normal decât un film inutil? Nu e, că de nevoi induse de online bagă săracii numai chimicale și mizerii. Pe vremea mea doream să fiu precum Zack din Izbăviți de tălănguță și tot ce aveam nevoie era să fiu un om frumos, nu e cazul ăstora de azi.
Asta dacă renunțăm să mai fim ipocriți și chiar ne pasă de noi.