Recunoscut prin Crâng, bâlciul „Drăgaica”, grădinile de zarzavat, covrigi, țuica, babicii, femeile frumoase si bărbatii arătosi, Buzăul își asociază numele si cu numeroase monumente de cult. Desi trec zilnic pe lângă ele, putini sunt cei care cunosc istoria acestor asezaminte. Monumente istorice precum Episcopia Buzăului, Biserica Banu, Biserica Sfintii Îngeri, Complexul „Rugăciunea” și Obeliscul îmbogătesc bagajul istoric al orașului așezat la răscruce de drumuri și de vremuri.
Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, veche vatră de spiritualitate ortodoxă românească, care îşi are obârşiile în multisecularul creştinism de la Curbura Carpaţilor, a fost infiintata de Radu cel Mare, in jurul anului 1500, pe locul unor constructii mai vechi, in apropierea vetrei targului medieval. Tot din secolul al XVI-lea trebuie să dateze şi prima catedrală episcopală buzoiană, ctitorită de Radu cel Mare şi de urmaşii săi. Actuala Catedrală voievodală „Adormirea Maicii Domnului” a fost ctitorită pe locul aceleia de către Matei Basarab, în anul 1649. Refăcută la mijlocul veacului al XVIII-lea, în timpul episcopului Metodie, după ruinarea unor cutremure anterioare, Catedrala voievodală „Adormirea Maicii Domnului” a primit actuala sa formă în anul 1832, sub îngrijirea Episcopului ctitor Chesarie, care a refacut si turlele cu mestesug arhitectonesc. Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti, reface Palatul Episcopal, intre 1710-1712, cu unele adaugiri in vremea episcopului Chesarie. Printre realizările acestui destoinic buzoian s-au numărat şi Seminarul Teologic, înfiinţat în anul 1836, care ii poata numele, Paraclisul episcopal „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Şcoala de psaltichie, Şcoala de sculptură, Tipografia eparhială, reînfiinţată în anul 1834.Tot Episcopul Chesarie a refăcut şi Complexul brâncovenesc al Reşedinţei eparhiale, după cum a ctitorit şi numeroase alte biserici de mir şi mănăstireşti.
La cutremurul din 14 octombrie 1802, s-au destramat toate bisericile din târgul Buzaului; la cel din 29 ianuarie 1838, au avut de suferit casele episcopale, seminarul si tipografia.
Biserica Banu din Buzău, cu hramul ‚Buna Vestire’, este mentionata in documente din anul 1571. La inceput a fost manastire ridicata de Andronic Cantacuzino pe locul unei biserici mult mai vechi. Ctitorul, fost mare vistier, este, incepand cu anul 1593, mare ban, de unde si denumirea de Manastirea Banului, denumire sub care apare incepand cu anul 1618.
Despre manastirea de calugari Banu nu se mai vorbeste nimic, pana in anul 1772, cand s-a inceput zidirea acutalei biserici, in timpul lui Constantin Brancoveanu , fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, functionand ca manastire pana in anul 1884, apoi ramanand biserica de parohie. Biserica Banu este construita in stilul manastirilor din nordul Moldovei. Si ea se numara printre lacasele de cult afectate de cutremurul din 1802.
Complexul „Rugăciunea” este un monument de cult al judetului nostru, avand o incarcatura istorica deosebita. Conform informatilor, complexul brancusian a fost realizat in urma unei tragedii ale unei familii buzoiene. ‚‚Un tânăr avocat din Buzău, Petre Stănescu, se stinge din viață la numai 31 de ani. Soția sa neconsolată, Eliza Stănescu, s-a hotărât să ridice la mormântul său un monument funerar. În 1905, aceasta l-a contactat la Paris pe tânărul Constantin Brâncuși și i-a comandat un complex funerar pentru soțul său. Așa s-a născut „La priére” („Rugăciunea”), operă de cotitură a artei modeme universale.
Lucrarea „Rugăciune” în original a fost expusă mai întâi la Paris în 1910 și apoi la București în 1914. ‚Rugaciune’ sugereaza o femeie care se roaga, o femeie care se reculege in genunchi, nu o femeie care se tanguie, conferindu-i in felul acesta un simtamant de smerenie si de puritate.
<<Nicăieri ‘Rugăciunea’ nu se putea înțelege ca în Cimitirul ‘Dumbrava’. Căci este una din ideile geniale care a revoluționat arta, să amplasezi un nud deasupra unui mormânt. Este numai unul dintre motivele pentru care Cimitirul ‘Dumbrava’ ar trebui inclus în circuitul turistic mondial>>, susține scriitorul Nicolae Peneș. El spune că pentru vizitatorul străin, Buzăul se identifică cu „Rugăciunea” lui Brâncuși. Ultima personalitate care a vizitat „Rugăciunea” la ea acasă a fost Bernard Boyer, fost ambasador al Franței la București.
In mijlocul celui mai mare parc din oras, sta impozant Obeliscul, un monument istoric ce atrage atentia oricarui trecator, de fiecare data cand este zarit. Construit in 1976, Obeliscul a fost amplasat in Parcul Crang pentru a aniversa 1600 de ani de la prima atestare documentara a Buzaului. Celebrul Obelisc Buzau a fost proiectat de Gheorghe Coman, sculptura atingand inaltimea de 26,8, si avand o fundatie adanca de 14 metri.
Biserica Sfintii Ingeri din Buzau reprezinta un monument istoric construit in preajma anului 1619. I se spunea si „Biserica din padure”, deoarece in acea vreme Codrii Vlasiei, din care facea parte si Crangul Buzaului, se intindeau pana acolo. In 1806 rusii au ocupat orasul, eliberandu-l de turci, care-l aveau sub stapanire de cateva luni, creand in turnul bisericii un punct de observatie. Au ridicat acolo si un tun, cu care trageau in hoardele de turci care pradau in jurul orasului. In anul 1925, cand s-a facut santul pentru introducerea conductei de alimentare cu apa s-au gasit resturi de constructie din caramida ale unei biserici mai vechi, din secolul al XVII-lea.
Aceste monumente istorice reprezintă doar un crâmpei din bogata istorie a judetului Buzău. Ele trebuie sa fie conservate si rememorate cât mai des, deoarece sunt dovada clară a faptului că judetul nostru a ocupat un loc important în istoria României.
Incheiem printr-un citat al lui Ion Baiesu, scriitor roman, născut la Buzau:
Apropo de „Rugăciunea” lui Brancusi…putina lume stie ca a existat si un bust al avocatului Stanescu realizat de sculptor. Initial acesta a trimis bustul si dupa vreo 3 ani a ajuns in Buzau si Rugaciunea. Oricum lucrarea originala este la Muzeul de Arta din Bucuresti, in Dumbrava fiind doar o copie.
Buzăul își asociază numele si cu numeroase monumente de cult. Desi trec zilnic pe lângă ele, putini sunt cei care cunosc istoria acestor asezaminte. Monumente istorice precum Episcopia Buzăului, Biserica Banu, Biserica Sfintii Îngeri, Complexul „Rugăciunea” și Obeliscul îmbogătesc bagajul istoric al orașului așezat la răscruce de drumuri și de vremuri.
ridicata de Andronic Cantacuzino pe locul unei biserici mult mai vechi. Ctitorul, fost mare vistier, este, incepand cu anul 1593, mare ban, de unde si denumirea de Manastirea Banului, denumire sub care apare incepand cu anul 1618.
prima atestare documentara a Buzaului. Celebrul Obelisc Buzau a fost proiectat de Gheorghe Coman, sculptura atingand inaltimea de 26,8, si avand o fundatie adanca de 14 metri.
Apropo de „Rugăciunea” lui Brancusi…putina lume stie ca a existat si un bust al avocatului Stanescu realizat de sculptor. Initial acesta a trimis bustul si dupa vreo 3 ani a ajuns in Buzau si Rugaciunea. Oricum lucrarea originala este la Muzeul de Arta din Bucuresti, in Dumbrava fiind doar o copie.