”Dacă negocierile merg prost, USL se poate rupe”
O spune unul care acum 3 ani, când se înființa Uniunea Social Liberală, stătea comod în biroul său cald din primăria Sibiului, departe de amărăciunea 
zilelor trăite de români sub austeritatea ”băsistă”.
Mai mult ca sigur că n-a scandat prin piețe împotriva unui sistem care i-a sărăcit pe români și la fel de sigur că n-a pus o cărămidă în construcția acestei soluții numite USL, care n-a avut ca scop să câștige alegerile, ci să destrame regimul antisocial instaurat de PDL.
Astăzi, domnul Klaus Johannis își dorește cu o încăpățânare măgărească să ocupe fotoliul pe care odinioară au stat Octavian Goga și Armand Călinescu.
Nu-i pasă de Ponta, de Crin sau de ce zic românii. Îi pasă doar de funcția babană de ministru al Internelor și de cea de vicepremier.
Deși e primar al Sibiului de 4 mandate, unde ”îi place cel mai mult”, Johannis vrea neapărat la Interne, chiar dacă asta înseamnă destrămarea USL. Deși n-a făcut nimic notabil pentru români, el pune condiții și afirmă cu nonșalanță că uniunea în care au sperat milioane de români se poate rupe dacă negocierile privind postul lui de ministru merg prost. Unde mai pui că vrea să se modifice și mersul Guvernului, astfel încât să-și păstreze și scaunul de primar, dar să fie și ministru.
-
Hai nu, serios? De unde până unde, domnule primar? Dar nu mai bine rămâneți dumneavoastră la primărie, în timp ce Crin caută un alt om competent pentru șefia poliției? Că doar nu s-au terminat oamenii pregătiți în PNL..
Ca de obicei, românii tac și privesc buimăciți la luptele care se dau drept sub ochii lor. Fără să conștientizeze că actul guvernării este un demers de mare responsabilitate, Antonescu o ține una și bună cu primarul Sibiului, devenit astfel sula-n coasta lui Ponta. Acesta din urmă e tentat să accepte compromisul, deși condițiile impuse îi scad simțitor autoritatea în Guvern.
- Ceea ce nu văd principalii lideri USL este că această probă de bărbăție politică nu face bine nimănui.
Nimeni nu pune la îndoială destoinicia de ales local a lui Johannis, însă sacrificarea unui sistem care a dat roade DOAR pentru a gâdila orgoliul unui om căruia nu-i mai lipsește nimic decât popularitatea, este iresponsabil și egoist.
Joaca de-a Tom și Jerry pe cârca trudită a românului simplu s-ar putea să-i coste scump pe actualii conducători, care, odată aleși, s-au transformat brusc în traficanți de speranțe și încredere.
