Ne-a părăsit Violeta Vâlcu | O despărțire care ne amintește cât suntem de fragili…

Pentru cei mai mulți dintre noi, zilele trec una după alta, fără evenimente semnificative. Facem planuri, alergăm între două griji și suntem absolut siguri ziua de mâine. Uneori însă, fără niciun avertisment, vine o zi care schimbă totul. Așa a fost ziua de astăzi pentru familia Vâlcu.

Cei care au cunoscut-o pe buzoianca Violeta Vâlcu știu că era un om de o bunătate rară.  O persoană veselă, pozitivă și optimistă, exact așa cum ar trebui să fie un om, în ciuda necazurilor care nu ocolesc pe nimeni. Lucra la Oficiul de Cadastru Buzău și era apreciată de toți ca un om cald, modest, săritor și mereu dispus să ajute.

Se cuvine să spunem și că viața nu prea a răsfățat-o. Și-a crescut singură copilul, a trecut prin încercări pe care puțini le cunosc cu adevărat, dar nu și-a pierdut niciodată optimismul.

Astăzi, la doar 45 de ani, Violeta Vâlcu și-a încheiat timpul vieții sale pământești. A plecat în somn, nedrept, prea devreme și într-un mod cu totul de neînțeles. Ar fi trebuit să-l vadă pe Vlad devenind bărbat, să-i fie alături la cele mai importante momente din viață, să se bucure de nepoți și de liniștea pe care o merită orice mamă după atâta luptă. Destinul a hotărât însă altfel.

Aseară, ieșise în oraș alături de o prietenă și se pare că se plânsese doar de o ușoară durere de cap. Nimic nu părea să prevestească tragedia care avea să urmeze. Dimineață, a fost găsită fără suflare în pat, în apratamentul familiei de pe bulevardul Unirii.

Trupul ei a fost dus la morga SML, unde urmează a fi efectuată necropsia. Familia va reveni în zilele următoare cu informații despre înmormântare.

Pentru membrii familiei, plecarea Violetei este, fără îndoială, tragedia vieții lor. Pentru prieteni și pentru cei care au cunoscut-o, o durere care va rămâne multă vreme în suflet. Iar pentru noi, ceilalți, o veste extrem de tristă, care ne impresionează și peste care nu aș vrea să trecem așa cum o facem mereu, absorbiți de propriile griji.

Așa că vă rog să vă opriți o clipă și să reflectați la cât de fragili suntem! Să vă bucurați de viață, să trăiți fiecare zi ca și când ar fi ultima, să fiți rai pentru cei din jur, iar seara, când puneți capul pe pernă, să aveți liniștea că ați făcut tot ce a depins de dumneavoastră pentru a fi buni și pentru a lăsa ceva frumos în sufletul celorlalți. 

Spuneți-le astăzi celor dragi cât de mult îi iubiți și faceți astăzi ceea ce ați amânat pentru mâine! Pentru că ziua de mâine nu este garantată nimănui!

Dumnezeu să o odihnească în pace pe Violeta, să-i așeze sufletul în lumina și în ceata drepților, acolo unde nu există lacrimi, suferință sau despărțire. Iar celor rămași sa le dea puterea de a trece peste această durere cumplită.