Cele mai importante evenimente din viața unui om – nașterea, creștinarea și nunta – trebuie celebrate cum se cuvine, conform obiceiurilor și tradițiilor. În ceea ce privește datinile, Buzăul se distinge printr-o multitudine de cutume. Reporter Buzoian își propune să vă prezinte modul în care aceste evenimente sunt trăite de localnicii din zona Văii Buzăului. Pârscovul, comuna din zona Subcarpaților de Curbură este un loc unde toate obiceiurile și tradiții s-au păstrat cu sfințenie din neam în neam.
Întemeierea unei familii a reprezentat dintotdeauna unul dintre cele mai importante și deosebite evenimente din viața omului. Căsătoria este momentul ce face trecerea de la o viață lipsită de griji la o viața în care responsabilitatea deține un rol important. Fiind un eveniment atât de important și atât de mult așteptat, scenariul tradițional este pregătit și respectat până la cele mai mici detalii. Până ca nunta propiu-zisă să aibă loc, momente importante preced acest eveniment.
Pețitul este unul dintre aceste evenimente. După ce tinerii sunt convinși că vor să trăiască o viață împreună, doar formalitățile îi mai despart de acest vis. Astfel, băiatul, împreună cu părinții și câteva rude, merge la familia fetei și o pețește, adică o cere în căsătorie. Băiatul știe că fata va accepta, deoarece, prin „iscoade”, a aflat că este agreat de viitorii socri. Dar, sunt și cazuri în care se întâmplă să fie refuzat. Îm acest ultim caz, flăcăul nu se împacă cu ideea refuzului, furând mireasa. De cele mai multe ori, furatul miresei se face la horă. Dar, lăsând cazurile nefericite la o parte, cu ocazia pețirii au loc și discuții despre înzestrarea tinerei familii, discuții ce se concretizează prin semnarea unei foi de zestre. Tot acum se mai stabilește data nunții, se aleg nunii, care sunt, de regulă, nașii de botez ai băiatului.
Evenimentul pețitului este succedat de un alt moment încărcat de emoții, logodna. Logodna constă într-o petrecere și înseamnă, de fapt, recunoașterea publică a dorinței de căsătorie. Momentul mult așteptat, nunta, este pregătit așa cum se cuvine. Astfel, mirele împreună cu alți tineri merg prin sat și anunță fericitul eveniment, invitându-i pe localnici la nuntă. Dar, influența modernității a făcut ca acest obicei să dispară, el fiind înlocuit cu invitațiile tipărite.
Duminică dimineața mireasa este gătită, iar la mire se strâng rudele. Se fixează brazii de nuntă în stâlpii porții de la intrare. Tot alaiul de nuntă, în frunte cu mirele, însoțiți de lăutari, se deplasează la casa nunilor. Pentru a se respecta cu stictețe tradiția, indiferent de ora la care ajung la nuni, se rostește salutul: „Bună dimineața și bine v-am găsit sănătoși”, răspunzându-se „Bună dimineața și bine ați venit.”, salut ce se va rosti pe tot parcursul desfășurării nunții. De aici, alaiul se îndreaptă spre casa miresei. Dar, surpriză! Mirele întâlnește o mireasă falsă (o bătrână urâtă, îmbrăcată în alb, cu fața acoperită). Mirele o refuză și, în cele din urmă, își găsește adevărata mireasă ascunsă în casă. După ce aceste obiceiuri au fost îndeplinite cu seriozitate, nunta se îndreaptă spre biserică, care se oficiază la biserica din satul mirelui.
După ce cununia religioasă s-a terminat, mireasa aruncă buchetul de flori și fetele se îmbulzesc, convinse fiind că aceea ce-l va prinde se va căsători curând. După biserică, are loc petrecerea, nunta continuând și luni seara. Joi, după nuntă, tinerii merg la nași cu plocon, în semn de mulțumire că i-au cununat.
În satele buzoiene, nunta țărănească a reprezentat mereu un moment important, nu doar din viața mirilor, ci și a intregii colectivități. Etnografii și folcloriștii români declară nunta țărănească ca fiind cea mai complexă manifetare artistică (dans, muzică, ritualuri) din cultura populară tradițională.
