CulturăȘtirile zilei

Clădire importantă din Buzău, în pragul prăbușirii | „Domnule Primar, nu poate fi salvată?”

A fost, cândva, un centru religios și administrativ înfloritor, în jurul căruia se dezvoltate o comunitate iudaică puternică. Vorbim despre sinagoga din Buzău, care, în perioada interbelică, număra peste 2.500 de evrei, dar care astăzi este o ruină ce se apropie rapid de colaps. Timpul și intemperiile și-au pus serios amprenta asupra clădirii, iar comunitatea din ce în ce mai restrânsă a făcut ca templul să fie dat uitării.

Într-un topic deschis pe Buzău City Report, un buzoian îi solicită primarului Constantin Toma sprijinul în ceea ce privește salvarea Templului Evreiesc de pe strada Alexandru Marghiloman.

[su_box title=”Cătălin” box_color=”#0bc6ce” radius=”10″]Tinand cont ca municipiul Buzau nu are un patrimoniu mare, nu poate fi considerata vechea Sinagoga un obiectiv salvabil cu fonduri europene sau PNDL? Iar ca utilizare, un centru cultural. Inteleg lipsa de interes a comunitatii evreiesti din Focsani, de care apartine sinagoga, insa aceasta cladire face parte din Buzau.[/su_box]

Atestată documentar încă din secolul al XVI-lea și înfloritoare – începând din a doua jumatate a secolul al XIX, comunitatea evreiască din Buzău este astăzi aproape inexistentă. Din acest motiv, puținii membri ai comunității nu pot face prea multe pentru salvarea sinagogii.

Lionel Zosmer, membru al Comunității spune că puținii bani primiți până acum pentru reabilitare au mers către cnstruirea noii case de rugăciune, în timp ce sinagoga stă să cadă: „Sinagoga e pe cale de a se dărâma. S-au primit bani, am auzit și am și văzut, pentru oarece reparații, dar acestea se fac la noua casă de rugăciune, impropriu spus, partea de sinagogă, adică partea unde puținii evrei care mai sunt aici ar trebui să se roage este, deocamdată, dezafectată”.

Atât autoritățile locale, cât și proprietarii de drept își pasează reciproc problema, deși soluții ar putea exista: reconversie și reabilitare prin sponsorizări publice sau private, fonduri europene sau ale altor asociații evreiești internaționale, după cum spun puținii membri rămași în comunitate.

Odinioară, Comunitatea Evreiască de la Buzău a fost înfloritoare și contributoare importantă la dezvoltarea orașului. Și-a înființat propriile instituții: Sinagoga, Şcoala Evreiască – şcoala primară, Grădiniţa de copii şi o baie cu aburi – Baia rituala, finalizată în 1890, Fabrica de pâine și azimă, Cimitirul evreiesc, toate afectate de seismele din 1940 și 1977, de războaie și de diverse autorități antisemite.

Prima sinagogă din Buzău s-a ridicat în 1885 pe strada Alexandru Marghiloman, pe un teren cumpărat cu actul autentic nr. 81/1850, de către Bercu Haim – tinichigiul şi Iancu Bercovici, de la Nicolae Simion Mocanu. Nefiind însă suficient de încăpătoare, a fost demolată. Ulterior, s-a clădit un Templu (1910-1912), conform actului comemorativ din 24 mai 1909, inaugurat parţial în 1910, preşedintele comunităţii fiind H. Korn.

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
error: Textul nu poate fi copiat!