În anul 2005, Uniunea Europeană a interzis extracția, fabricarea și prelucrarea produselor din azbest considerat cancerigen Clasa 1. Un an mai târziu, România se aliniază normelor europene și interzice acest material și în țara noastră. La Buzău, apa încă trece prin zeci de kilometri de conductă de azbociment, însă acest lucru nu se va mai întâmpla în curând, grație eforturilor depuse de șefa interimară a Companiei, Simona Săvulescu.
Acțiunea de înlocuire a conducte din azbociment face parte dintr-un apmplu proiect cu o finanțare totală de 250 de milioane de euro, bani ce vor ajunge în infrastructura de apă și canalizare de la nivelul întregului județ. Totuși, trebuie menționat că demersurile pentru înlocuirea conductelor azbo, material considerat cancerigen, au fost asumate de către actualul director al Companiei de Apă Buzău, Simona Săvulescu, încă de pe vremea în care directorul general era încă Ionel Tescaru.
Pare incredibil, însă datele și informațiile din documentele oficiale nu mint. La nivelul municipiului Buzău încă mai există conducte din azbociment, dar, până acum, subiectul a fost trecut cu vederea sau chiar sub tăcere.
Azbestul reprezintă o formă fibroasă a mai multor minerale naturale, fiind unul dintre componentele azbocimentului. Indiferent de tipul de azbest folosit în componența conductelor ce transportă apa, acest material este considerat cancerigen Clasa 1. Astfel, Comisia Europeană a interzis fabricarea și comercializarea produselor care conțin azbest prin directiva 1999/77/CE care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005. Din 2006 sunt interzise extracția, fabricarea și prelucrarea produselor care conțin azbest.
Subiectul privind pericolul din subteran a fost deschis de către primarul Constantin Toma. Anul trecut, edilul a subliniat necesitatea înlocuirii conductelor, iar anul 2018 a însemnat scoaterea primelor conducte de azbest din pământ. Anul acesta vor urma altele, conform documentului atașat:
