Din Buzău

Pogorârea Sfântului Duh. Cine sunt „Rusaliile” și ce nu este bine să faci astăzi

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este o importantă sărbătoare creștină, ce cade întotdeauna duminică, la 10 zile după Înălțare și la 50 de zile după Paște. Pogorârea Sfântului Duh este actul de trecere a lucrării mântuitoare a lui Iisus, din umanitatea Sa în oameni. Duhul Sfânt coboară asupra145366_rusalii apostolilor, în chipul limbilor de foc, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colțurile lumii.
Această sărbătoare reprezintă și întemeierea Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3 000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. În România a predicat Sfântul Apostol Andrei, fapt dovedit și de colindele dobrogene sau toponimiile locale: Peștera și Pârâul Sfântului Andrei.
În jurul acestei sărbători, în credința populară, au apărut mai multe legende. Astfel, Rusaliile sunt imaginate ca fiind ființe asemănătoare ielelor, ființe malefice, care umblă deasupra oamenilor și provoacă numai nenorociri celor care nu respectă această sărbătoare. De aceea, femeile nu lucrau nimic în zilele de miercuri începând cu a 25- a zi după Paște până la Rusalii. Pentru a fi apărați de invazia acestor spirite rele, oamenii obișnuiau să pună ramuri verzi de tei la ferestre, uși, icoane. Acest obicei se practică și astăzi, oamenii aducând ramurile sfințite de preot în casa lor și le păstrează peste vară, pentru a alunga răul, bolile, furtunile.
Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte „Rusalii”,  de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea rusalii 1Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor  se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.
Un alt obicei întâlnit cu ocazia acestei sărbători, mai ales în Oltenia, este dansul Călușarilor, joc ce aduce noroc și sănătate. În cea de-a doua zi a Rusaliilor, grupuri de tineri dansează din casă în casă, pentru a alunga spiritele malefice. Oamenii îi intâmpină cu frunze de nuc, usturoi, apă, sare sau bani.
În Transilvania se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp. Ele sunt purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor.
În duminica Rusaliilor nu este bine să dormi sub cerul liber, să te urci în copaci si nici să călătorești departe de casa. În unele zone există obiceiul „udatului nevestelor”, conform căruia, femeile sunt udate în această zi pentru a rămâne frumoase și sănătoase tot anul.00069939_large
Superstițiile de Rusalii spun că nu este bine să mergi la câmp sau în vie, în locuri pustii, pentru că riști să te întâlnești cu spiritele rele. De la Rusalii, pentru nouă săptămâni nu se mai culeg ierburi de leac. În această zi nu este bine să te cerți, pentru că poți fi pedepsit de zânele rele.
Potrivit tradiției, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. Astfel, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.
În România, începând cu anul 2008, prima și a două zi de Rusalii au fost declarate libere. De asemenea, lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare și în Austria, Ungaria, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia.

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button