Disputa privind corectitudinea datelor din „Istoria județului Buzău” – auxiliar didactic lansat luni de primărie – continuă cu o nouă scrisoare deschisă. De data aceasta, directorul Muzeului Județean de Istorie, dr. Daniel Costache, îi răspunde public primarului Constantin Toma, care îl acuzase de „afirmații mincinoase și denigratoare”.
Întregul scandal a început alaltăieri, când stiritvr.ro, (CLICK AICI) a publicat un articol conform căruia lucrarea „Istoria județului Buzău” ar conține greșeli științifice. Acuzațiile sunt cu atât mai grave cu cât lucrarea lansată la Colegiul Național Pedagogic „Spiru Haret” este deja folosită drept auxiliar didactic de către elevii claselor a VII-a.
După apariția articolului, primarul Constantin Toma a reacționat, acuzându-l pe directorul Muzeului Județean de lansarea în spațiul public a unor „afirmații și denigratoare:
Astăzi, directorul Muzeului Județean, dr. Daniel Costache, a publicat pe pagina sa de Facebook un răspuns adresat primarului municipiului Buzău, Constantin Toma:
„Domnule Primar,
Vă formulez următorul răspuns referitor la Comunicatul de Presă pe care l-ați eliberat în data de 25.09.2019:
Afirmațiile pe care le considerați ca fiind ”mincinoase și denigratoare” le susțin științific cu următoarele argumente:
a) ”Dava de la Târcov – Piatra cu Lilieci, com. Pârscov” / conform cercetărilor arheologice întreprinse în situl arheologic Târcov nu există nici o dovadă că aici a funcționat o dava. Conform DEX-ului dava este definită ca fiind 1. Așezare dacică dezvoltată din punct de vedere economic și social. Studiile publicate de către specialiștii instituției noastre afirmă existența la Târcov a unui punct întărit, fortificat.
b) Descoperirile notate cu nota 4/pagina 21, hartă Complexe de locuințe (sec. II – I î.Hr.) și așezare geto-dacă (sec. I î.Hr.) în zona Gării Buzău nu există. Probabil că autorii fac referire la ”descoperirile de la sud-sud-est de F.U.M. spre gara Buzău sud și Siloz” (citat din Mica Enciclopedie, p. 24), punct aflat la câțiva km sud-est de Gara Buzău.
c) p. 10: ”(…) faza finală a Paleoliticului (cca. 42.000 – 10.000 î.Hr.)” după care se trece direct la ”Oamenii neoliticului (cca. 6000 – 2500 î. Hr.)”. Autorii au omis probabil întreaga Epocă de Mijloc a Pietrei, denumită Mezolitic sau Epipaleolitic, încadrată cronologic chiar în intervalul temporar 10.000/8.000 – 6000/5.500 î. Hr. Această perioadă istorică are caracteristici proprii. Omisiunea, pe lângă faptul că nu oferă o informație esențială despre perioadele istorice, este de natură a crea confuzie printre elevi în ceea ce privește lipsa unui interval de cca. 4 milenii.
d) p. 12 – ”Eveniment. Așezarea neolitică de la Gruiu Dării, comuna Pietroasele”. Pentru respectarea adevărului istoric, deteriorat în cazul de față, menționăm că depunerile atribuite perioadei epocii bronzului de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării apar la -1/-1,5 m, iar cele atribuite perioadei eneolitice nu mai jos de cca. 2.00 – 2.50 m. În ceea ce privește adâncimea secțiunilor, informație complet irelevantă în cazul de față, amintim că aceasta atinge 3,5 m în cel mult 2 sau 3 cazuri (din 31 de secțiuni), însă această cotă reprezentând cel mult sterilul arheologic. Tot în același context se face precizarea că ”(…) Se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor.” Formularea este cel puțin nefericită din două motive: 1) este un clișeu verbal incorect din punct de vedere al conținutului; 2) este o informație incompletă din punct de vedere istoric. Autorii ar fi trebuit să cunoască faptul că DEX-ul specifică: agricultúră sf E: lat agricultura, fr agriculture, 1 Cultură a plantelor și creștere a animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime. Din acest motiv lecturarea unui text de specialitate ar fi lămurit confuzia și ar fi determinat autorii să formuleze ”Se ocupau cu cultivarea plantelor și creșterea animalelor”.
e) p 14-15 ”Pe teritoriul actual al județului Buzău, în zona deluroasă, exista în acel timp un grup sedentar de uniuni tribale, format din cultivatori și păstori, cu o puternică organizație de războinici” (cu referire la comunitățile de tip Monteoru). Această afirmație se află în sfera irealității documentate din motive multiple: descoperirile de arme atribuite perioadei amintite sunt rare în comparație cu alte tipuri de descoperiri; documentarea unei organizări războinice nu poate se poate documenta însă ar putea fi presupusă; organizarea întregului areal monteorean sub forma unei singure uniuni tribale nu poate fi dovedită științific. Cu siguranță că putem vorbi de angrenarea acestor comunități umane într-un sistem micro sau chiar macro-economic, însă este foarte mult spus că tot actualul teritoriu al județului Buzău era locuit de o uniune tribală.
f) p 15 ”Așezările epocii, construite pe locuri dominante, erau întărite cu valuri de pământ și șanțuri de apărare, multe fiind centrul uniunilor tribale”. Menționez că teoria, susținută mai mult pe baza unor dovezi indirecte, a fost vehiculată până prin primii ani ai prezentului secol. Extinderea cercetărilor arheologice, și fac referire la teritoriul județului Buzău, a demonstrat că sunt foarte puține cazuri, aproape insignifiante numeric, de așezări monteorene fortificate cu val de pământ și șanțuri de apărare. Observația este valabilă însă, parțial, pentru zona piemontană a Carpaților Răsăriteni. Comunitățile monteorene preferau să își întemeieze așezări în locuri protejate natural.
g) p. 18 ”Studiu: Geto-dacii de la Cârlomănești (Vernești). Au fost cercetate patru nivele de locuire, cel mai vechi aparținând culturii Monteoru. Locuirea a continuat în epoca fierului, cu o dezvoltare maximă în sec. II – I î.Hr într-o așezare de tip davă (cetate) (…)” Ideea sugerată de către autori, in extenso, este una complet eronată, și anume aceea a continuității de locuire Monteoru – Epoca Fierului !
h) p. 18 ”(…) având construcții complexe de mari dimensiuni (40 – 90 m2)” (cu referire tot la geto-dacii de la Cârlomănești). Informație preluată cel mai probabil tot din Mica Enciclopedie, p. 34, însă extrasă din context. Dacă în suportul didactic se poate înțelege că locuirea din Epoca Fierului de la Cârlomănești se caracterizează prin astfel de construcții, în sursa citată se specifică clar, cu referire la același sit ”(…) dintre care se remarcă două construcții de mari dimensiuni (60-90 mp)” – cu referire la construcții cu destinație specială.
i) p. 19 ”Eveniment: Tezaurul monetar de la Pârscov, sec. I î. Hr – I d.Hr” (…) lăsând la o parte faptul că autorii ignoră un material științific de factură recentă comunicarea susținută de către colegii dr. Theodor Isvoranu și dr. Sebastian Matei, ”Un tezaur de denari romani descoperit la Pârscov, jud. Buzău” în cadrul Simpozionului „Cercetări Arheologice și Numismatice”, ediţia a IV-a, este utilizat un material din Revista sătească de știință și cultură ”Întrezăriri”, Anul IV, nr. 22, iunie 2018 semnat de unul dintre autorii suportului didactic supus analizei de față – aici facem referire la datarea tezaurului. În suportul didactic se face precizarea ”Ne atrage atenția perioada lungă în care au fost emise monedele, peste 100 de ani, ceea ce presupune și o perioadă lungă de folosire a lor concretizată în uzură. Tezaurul a fost descoperit pe unul din traseele care fac legătura cu dava dacică de la Piatra cu Lilieci – Târcov (…)”. Nu știu ce studii și analize specifice au stat la baza acestei informații, însă din umilele mele cunoștințe pot afirma că pe teritoriul județului Buzău nu au fost efectuate cercetări în urma cărora să fi fost identificate trasee/rute/drumuri antice.
j) Fotografiile la care fac referire în materialul video sunt:
a. harta de la pagina 15, fără citare, este prelucrată de subsemnatul și se găsește în spațiul public la adresa http://culturamonteoru-termo.blogspot.com/search… pe un blog dedicat rezultatelor cercetărilor arheologice din așezările atribuite culturii Monteoru;
b. fotografia de la pagina 17 (dreapta jos, unde apare explicația ”Șantierul arheologic de la Sărata Monteoru” este o preluare dintr-o publicație științifică a Muzeului Județean Buzău, însă nu este de pe situl Sărata Monteoru (Cetățuia sau Poiana Scorușului) ci, așa cum specifică și titlul articolului respectiv, provine din cercetări preventive efectuate ca urmare a unei prestări de servicii executată de instituția noastră, în punctul Drumul Cetății (revista Mousaios, XV, 2010, p. 73-87) O simplă răsfoire mai serioasă a respectivului articol ar fi lămurit autorii cu privire la poziționarea celor două zone (distanță de câteva sute de metri, (”cca. 600 m” așa cum se poate lectura la p.76).
c. fotografia de la pagina 24 (dreapta jos, unde apare explicația ”Ruinele castrului roman de la Pietroasele” reprezintă în fapt o fotografie realizată în zona Edificiul cu Hypocaust de la Pietroasele. O minimă informare ar fi fost de ajuns pentru a realiza că se putea fotografia o parte a zidului castrului într-o altă locație de pe teritoriul satului Pietroasele; de asemenea materiale fotografice specifice se găsesc și în publicații de specialitate.
În loc de încheiere: Domnule Primar, consider că ar fi fost firesc din partea dumneavoastră să dispuneți o verificare a problemelor semnalate și abia apoi să eliberați către presă un comunicat pe care mă abțin să îl cataloghez. Funcția vă responsabilizează la cumpătare și echilibru. Așa cum bine știți, și se poate lesne dovedi prin corespondența pe care am avut-o atunci când ați solicitat acces la informații și fotografii din patrimoniul muzeului, am susținut ideea unui ”manual de istorie locală” și am făcut tot posibilul pentru a sprijini acest demers al Primăriei mun. Buzău (a fost pus la dispoziția autorilor un spațiu pentru lucru dotat cu pupitre și posibilitate de a utiliza echipamentele xerox, scanner, imprimantă, a fost desemnat un specialist din cadrul instituției să răspundă solicitărilor științifice ale autorilor, a fost pusă la dispoziția acestora biblioteca muzeului, a fost permis accesul în spațiile expoziționale ale muzeului pentru a realiza fotografii, au fost puse la dispoziția autorilor, de către specialiștii muzeului, 259 de fotografii reprezentând următoarele tematici: ”Buzăul interbelic”, ”Buzăul în timpul războiului de întregire”, ”Buzăul și modernitatea”, ”Buzoienii în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, ”Regimul comunist în România”, ”Revenirea la democrație” și alte 23 de fotografii ce corespund tematicilor legate de Preistorie și Antichitate). Faptul că cel puțin capitolul analizat prezintă erori reprezentate de omisiuni, date inexacte și formulări cel puțin nefericite, faptul că nu s-a mai considerat oportun ca specialiștii instituției noastre să fie consultați pe un text parțial sau final nu este vina mea. De altfel v-am și comunicat printr-o Adresă din mai-iunie 2019 că ”Ținând cont de faptul că nu ne este cunoscut textul manualului a fost dificil să facem o selecție mai riguroasă a fotografiilor”. Vă asigur că educația mă îndeamnă să nu vă răspund cu aceeași monedă, iar rațiunea îmi spune că am destule direcții constructive să îmi canalizez energia. Prin urmare doar vă sugerez o aprofundare în liniște a celor semnalate, alcătuirea unei erate și distribuirea acesteia odată cu suportul didactic.
Cu respect, dr. Daniel Costache Daniel
