Miercuri, 22 noiembrie 2017, în sala Drepturile Omului din Palatul Parlamentului a avut loc seminarul cu tema „Viitorul relațiilor de muncă în contextul digitalizării – perspective pentru România”. La acest seminar au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor, membri ai legislativului și executivului, ai mediului academic, experți. Subiectul principal al discuțiilor a fost progresul tehnologic și nevoia României de a se adapta la viitoarele cerințe de pe piața muncii într-un mediu în care singura constantă va deveni schimbarea.
Printre invitați au fost Adrian Solomon, deputat și președinte al Comisiei pentru muncă și protecție socială, Gabriel Petrea, Ministru pentru Dialog Social, Constantin Paraschiv, liderul Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci, Radu Comșa, din partea Blocului Național Sindical, reprezentanți ai confederației patronale CONCORDIA, unul din ințiatorii acestui seminar, parlamentari, printre care și Ionela Viorela Dobrică, deputat de Buzău, membru al Comisiei de muncă și al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicării, cele două domenii care reprezintă practic esența temei pusă în discuție.
Organizatorii, așa cum spun în motivarea organizării acestui seminar, au dorit să vină în întâmpinarea transformărilor prin care va trece piața muncii din România, transformări care deja încep să determine apariția unor noi forme de muncă. Astfel, odată cu progresul tehnologic munca va avea forme din ce în ce mai flexibile, iar țara noastră deja face primi pașii pentru adaptare, proiectul de Lege care va reglementa telemunca, sau munca la distanță, fiind deja foarte aproape de adoptare în Parlament.
Ministrul pentru Dialog Social a dorit în timpul dezbaterilor să precizeze că toată lumea trebuie să fie conștientă de faptul că în contextul digitalizării unele meserii vor dispărea, iar altele vor deveni din ce în ce mai căutate și mai importante pe piața muncii. Ca soluție pentru adaptarea la această nouă tendință, Gabriel Petrea consideră că trebuie pus un accent mai mare pe consilierea vocațională a elevilor încă din timpul studiilor gimnaziale.
„Consider că soluția propusă de domnul ministru este una care ar putea oferi viitorilor angajați, indiferent de ce formă va îmbrăca munca în următorii ani, un start mult mai bun în viața profesională. Dar doresc să accentuez faptul că trebuie, în primul rând, pregătiți foarte bine acești consilieri vocaționali și promovați aceia care dovedesc o capacitate sporită de adaptare la schimbările pe care tehnologia le provoacă pe piață, care au un spirit vizionar foarte bun și o capacitate de analiză extinsă pentru a putea îndruma elevii. De asemenea, provocarea lansată de domnul ministru, legată de posibilitatea organizării unei conferințe în care să se facă o analiză despre cum vor arăta locurile de muncă ai celor care acum sunt în clasa I mi se pare un exercițiu foarte bun pentru ca mai apoi să putem crea condițiile legale necesare acomodării schimbărilor pe care le aduce cu sine digitalizarea.”, a subliniat Ionela Dobrică
Adrian Manolache, președintele Confederației Patronale Concordia, este de părere că digitalizarea permite creșterea eficienței și a productivității, atât timp cât există creativitate, viziune și cooperare între actorii de pe piața muncii, dar s-a luat în discuție și faptul că implementarea muncii de la distanță ar duce la o scădere a contactelor umane și ar fi în detrimentul socializării și a dezvoltării relațiilor interumane.
„Munca la distanță, atât timp cât este bine înțeles acest concept, poate constitui o foarte mare oportunitate, cel puțin pentru cei care prestează activități care permit acest lucru, de a avea mai mult timp la dispoziție pentru dezvoltarea personală, pentru viața de familie și întreținerea relațiilor sociale. În același timp, telemunca ar reprezenta o bună variantă pentru reducerea aglomerărilor urbane cu mașini și implicit a poluării mediului.”-a mai declarat deputatul Ionela Dobrică.
Au mai fost puse în discuție și subiecte precum nevoia de adaptare a populației active la noua situație de pe piața muncii, riscul pe care îl reprezintă automatizarea pentru locurile de muncă din România și a fost încurajată ideea de dezvoltare a programelor de formare profesională.
