GÂNDURI, RÂNDURI...

Ultimele cuvinte auzite de Valentina Nica

Au trecut aproape doi ani de la moartea Valentinei Nica, tânăra incendiată de fostul iubit în apartamentul ei de pe bulevardul Nicolae Bălcescu. Pentru cei mai mulți, Valentina parcă nici n-a fost. Morții cu morții, viii cu viii și uite-așa, ca-ntr-o clipită, peste amintirea ei s-a așternut uitarea. 

Astăzi Valentina mai trăiește doar în inimile oamenilor care au iubit-o. Cu timpul, dosarul „Crima de la etajul 9” va deveni document de arhivă, dar personal cred că va produce ecouri ascuțite cel puțin la nivelul manualelor de prevenire a delincvenței juvenile sau al practicii judiciare.

Cine a simțit vreodată focul pe pielea lui știe că și un centimetru de arsură doare de leșini. Valentina n-a scăpat pe ea ulei încins și nici nu și-a opărit vârful degetelor când proba apa din cadă. Valentina a ars ca o torță, urlând de durere în timp ce pielea plesnea pe ea, mușchii i se contractau și focul i se ducea pe gât, până în plămâni.

Așa moarte nu poate și nu trebuie să fie uitată niciodată. Între timp a venit și sentința pentru asasin: 24 de ani pe banii statului, îngrijit și cu aproape toate drepturile intacte, dar fără libertatea de a se plimba în voie. N-a spus-o nimeni cu subiect și predicat, dar sunt șanse mari să iasă înainte de a executa 17-18 ani.

Am scris acest material pentru că încheierea procesului a mai scos la iveală niște amănunte cutremurătoare. Amănunte pe care atunci, când aprindeam lumânări la blocul Valentinei, nu le știam sau, poate, nu eram pregătiți să le aflăm.

Le lăsăm aici pentru a nu fi uitate și pentru că ele conțin ultimele cuvinte auzite de Valentina Nica..

  1. Spune-ți <Înger, îngerașul meu>, că te omor, tâmpito!” ; Să vezi ce înjoseli îi dau lui mizeria asta … nici Dumnezeu nu mă mai întoarce” – mesaje trimise de criminal apropiaților, în dimineața asasinatului
  2. „Nu a fost nimic accidental (…) , din contră a fost o, victima neavând nicio șansă de scăpare. Nimeni nu îl credea în stare de așa ceva, nimeni nu s-a așteptat la așa ceva și, cu toate acestea, în aprox. 10 min., inculpatul a decis ca ea să nu mai trăiască și a realizat acest lucru într-un mod absolut șocant. Victima nu a avut cum să se apere: era la etajul 9, nu era ieșire în balcon iar inculpatul era în ușa, ea neputând ieși din dormitor.”
  3. „Deși a spus că s-a stropit prin cameră, ca și cum erau 2-3 stropi de benzină, în realitate toată sticla de 2 litri a fost aruncată pe victimă și în cameră. Victima a început să ardă intens în timp ce ceilalți au fugit (și dacă a mai rămas ceva în sticlă, conținutul ei oricum a rămas tot în dormitor).”
  4. „Este posibil ca inculpatul să fi tras ușa de la dormitor (martorii spun că ușa era înțepenită la perete, că nu se închidea iar clanța de la ușa dormitorului, la cercetarea la fața locului era fără mâner, (…) pentru că, în timp ce ceilalți erau în baie, el a spus că a încercat să se stingă pe balcon, situație complet neadevărată , pentru că hainele cu care a fost îmbrăcat nu au avut nicio urmă de ardere ; acesta putea fi motivul pentru care victima nu a putut ieși din cameră sau , pur și simplu, nu a mai putut ieși pentru că ardea, la fel ca toate lucrurile din dormitor, iar ea se înfășurase în perdea, în încercarea de a se salva (sub cadavru erau resturi de perdea și draperie).
  5. „Este înfiorător prin ce a putut să treacă victima nu doar în momentele arderii dar și anterior, când inculpatul i-a spus că îi va da foc. Nu a mai putut ieși din cameră , inculpatul aștepta benzina, ea era îngrozită știind că, dacă acest lucru se va întâmpla, nu va mai trăi ( potrivit martorilor era speriată, țipa , urla de spaimă, a spus că va anunța poliția, îi cerea inculpatului să înceteze, pentru că ea nu a făcut nimic)” – 2-5,extrase din documentul de încheiere al instanței.
  6. Gândul de a-i da foc apare în timpul conflictului cu victima; din acest moment, sună pe unul din prieteni, cere să îi aducă benzină într-o sticlă, îi spune și cum să facă acest lucru la stația peco, așteaptă să vină cu benzina, apoi îi roagă să i-o aducă la etajul nouă. O aruncă în cameră, pe victimă, potrivit unor martori, apoi aprinde focul cu bricheta, victima neavând nicio posibilitate de fugă (se afla la etajul nouă iar inculpatul a stat în ușă).
  7. Acest interval de timp, de aproximativ 10 minute, reprezintă intervalul de timp în care a luat hotărârea de a o omorî prin incendiere, și-a pregătit comiterea ei sunând prietenii, spunând să îi aducă benzină, le spune cum să procedeze – să cumpere apă, să verse conținutul și să pună de la pompă), așteaptă să îi aducă sticla, la să ajungă în apartament, după care pune planul în aplicare, (la 6.29 martorii pleacă de la benzinărie, drumul îl fac în maxim 2 minute iar la 6.37 deja se sună la 112, moment în care victima ardea, se aude țipând pe înregistrările de la 112).
  8. Deși este un interval destul de redus, el echivalează cu premeditarea pentru că în acest interval și-a pregătit comiterea ei, nepermițând nici victimei să iasă din cameră, tocmai pentru a-și pune planul în aplicare –  6-8, extrase din sentința Curții de Apel Ploiești.

Cosmin Șontică

Vă mulțumim pentru vizită! Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau pe WhatsApp.

2 Comments

  1. Ce pacat, domnule Sontica! Ce pacat ca scrieti atat de frumos, dar va murdariti imaginea cu acest PSD toxic. Pacat, reputatia odata pata nu se mai spala si…..chiar aveati viitor!

Dă-i un răspuns lui Jean Luc Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
error: Textul nu poate fi copiat!