E OFICIAL: România permite străinilor să ne cumpere terenurile agricole

România se vinde. La popriu. Țara noastră este obligată, pin convențiile semnate cu Uniunea Europeană, să pună la dispoziția celorlalte state comunitare toate drepturile de care beneficiază și ea, ca membru U.E.

Astfel, o dată cu liberalizarea pieței terenurilor agricole, adică 1 ianuarie 2014, orice persoană fizică sau juridică din spațiul comunitar, poate să-și cumpere cât teren are ea poftă, de la Nistru și până dincoace de  Tisa, adică oriunde în România.

Potrivit noilor norme metodologice publicate deja în Monitorul Oficial, pot cumpara teren agricol extravilan în tara noastră cetatenii români, cetatenii unui stat din Uniunea Europeană, cetatenii statelor care fac parte la Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein si Islanda) sau ai Confederatiei Elvetiene, patrizii cu domiciliul in Romania, intr-un stat din UE, intr-un stat din ASEE sau in Confederatia Elvetiana, persoanele juridice avand nationalitatea romana, persoanele juridice avand nationalitatea unui stat membru al UE, a statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederatiei Elvetiene.

Aceștia pot cumpăra teren agricol extravilan pe tot întinsul țării respectând dreptul de preemptiune al coproprietarilor, arendasilor, proprietarilor vecini, precum si al statului roman, reprezentat prin Agentia Domeniilor Statului (ADS), in aceasta ordine, potrivit Legii nr. 17/2014.

România știa încă de acum 5 ani că această liberalizare poate însemna înstrăinarea terenurilor agricole pe care românii și le-au câștigat cu prețul sângelui. Nu i-a păsat însă, deși a fi putut să amâne această clauză, pe care mai toate statele membre au prorogat-o până în 2020.

Spre exemplu, vecinii noștri maghiari au declarat pământurile sale drept „moştenire naţională”, ceea ce înseamnă că ele nu pot face obiectul vânzării către persoane fizice străine, ci doar, cel mult, către persoane juridice.

Bulgaria a notificat UE şi a prorogat termenul de aplicare a liberalizării, „indiferent de sancţiuni”, până în anul 2020. Slovacia şi Polonia au impus reguli stricte în privinţa vânzării acestor terenuri.

Numai România a preferat să stea cu mâinile-n sân, de teama ca nu cumva „tăticii” de la Buxelles să-i pună vreo notă proastă, așa cum a mai făcut-o.

Cei care trebuiau să apare interesul național în Parlamentul European au peferat să râdă de România  ca de cel mai prost din curtea școlii, în timp ce investitorii italieni și francezi își frecau mâinile, știind că pun mâna pe cel mai roditor pământ din estul Europei.

Analiștii români au spus deja că nimeni nu e interesat de pământ în țara noastră. Or fi fost ăia plătiți, n-or fi fost, nu știm.

Cert e că, ungurii deja vor pământ în Transilvania, bulgarii în Dobrogea și Bărăgan și cine mai știe ce-o mai fi de mâine încolo.

Glia străbună, care trebuia moștenită de  urmașii urmașilor noștri, va fi în curând a veneticilor, iar istoria de secole a poporului român își va lua o palmă serioasă, în numele Uniunii Europene!