EducaţieȘtirile zilei

Propunere de rezolvare a testului de antrenament nr. 10 pentru Evaluarea Națională la limba și literatura română

Am revenit cu propunerea de rezolvare a testului de antrenament numărul 10. Nu încurajăm copiatul. Publicăm acest material pentru a putea fi utilizat ca reper în rezolvarea cerințelor sau, în cazul în care deja ați rezolvat testul, pentru a avea la îndemână un instrument de verificare a cunoștințelor, până la apariția baremului oficial.

Să începem!

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

1. Notează două anotimpuri menționate în textul 1.

Răspuns: vara, primăvara

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Fac parte din familia canidelor
a) broaștele-țestoase.
b) câinii sălbatici africani.
c) pisicile vagaboande.
d) porcuşorii de Guineea.

Răspunsul corect: b

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Pisica a fost domesticită în urmă cu
a) 10 000 de ani.
b) 15 000 de ani.
c) 30 000 de ani.
d) 8 milioane de ani.

Răspunsul corect: a

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
În fabula „Câinile” de Anton Pann se evidențiază
a) bucuria oricărei ființe de a avea un adăpost pentru vreme rea.
b) dorința unui câine de a locui în casă, alături de stăpâni.
c) hotărârea, anulată de lene, de a face provizii pentru vremuri grele.
d) nepăsarea celor care nu învață nimic din experiențele trecute.

Răspunsul corect: d

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.
a) „Începe oase s-adune,
Merge, la un loc le pune,
Nu le roade așa tare,
Le ține supt pază mare.”

b) „animale carnivore, cu bot lunguieț, canini ascuțiți și molari puternici. Aceștia se deplasează pe
labele prevăzute cu pernuțe și înarmate cu gheare.”

Răspuns posibil:

  • Tiparul textual identificat în primul fragment este narativ.
  • Tiparul textual al celui de-al doilea fragment este descriptiv. 

7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele
două texte.

Sugestie de răspuns: O legătură care se poate stabili între cele două texte o reprezintă existența aceluiași cuvânt-cheie: câinele. Dacă primul text denunță un defect omenesc, delăsarea, prin intermediul unei măști, cel de-al doilea oferă explicații științifice privind domesticirea câinelui și relația sa cu omul.

8. Crezi că un plan, odată stabilit, trebuie dus până la capăt? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,
valorificând textul 1.

Propunere de rezolvare:

Consider că un plan început trebuie dus la bun sfârșit, oricâte dificultăți ar apărea pe parcurs.

Pe de o parte, dacă îți faci un plan pe termen mediu sau lung, vei vedea că tot ce faci începe să capete din ce în ce mai mult sens și vei trăi în fiecare zi cu mai multă claritate. Cu fiecare reușită îți va crește încrederea în forțele proprii, iar stima de sine îți va da o stare de bine.

Pe de altă parte, nimeni nu își face un plan de dragul de a-l face, ci pentru că urmărește un obiectiv. Câinele din textul lui Anton Pan dârdâie toată iarna și își promite sieși că, la vară, va construi o casă din oase. Alege să meargă însă pe principiul „Nu mai planific pentru că oricum nu va funcționa” și renunță la jumătatea drumului, iar asta îl va costa. Confortul prezentului și memoria scurtă îl vor ține încă o iarnă afară, când ar fi putut să aibă și el o casă călduroasă, „ca tot câinele”!

9. Asociază fabula Câinile de Anton Pann cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele

Lectura fabulei „Câinile”, de Anton Pann mă duce cu gândul la un alt text literar ce sancționează defecte omenești, cu scopul de a le îndrepta. Este vorba despre fabula „Greierele și furnica”, de Jean de La Fontaine.

Pe de o parte, personajele celor două fabule sunt împrumutate din lumea animalelor. În „Câinile”, personajul eponim experimentează condițiile vitrege ale anotimpului hibernal și își promite că, vara viitoare, își va construi o casă călduroasă. Lenea și inconsecvența îl condamnă însă la încă o iarnă petrecută afară, în frig. 

Aceleași defecte omenești, ascunse sub masca personajelor împrumutate din lumea animală, sunt denunțate și în celebra fabulă a lui La Fontaine, „Greierele și furnica”. Aici, greierele rapsod petrece o vară în cântec și huzur, iar când viscolul prevestitor al iernii îl ia prin surprindere apelează la furnică pentru a cere „niscai boabe de-mprumut”.  Realizează astfel că economia și prudența furnicii sunt calități preferabile delăsării și lenei..

Diferența dintre cele două texte este evidențiată de faptul că fabula „Câinile” conține o morală explicită, în timp ce în opera lui Jean de La Fontaine morala este implicită.

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Au număr egal de sunete și de litere ambele cuvinte din seria:
a) „alegeau”, „fuge”.
b) „ciolane”, „pureci”.
c) „maxilarele”, „ele”.
d) „aceste”, „fragedă”.

Răspunsul corect: d

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
Cuvintele subliniate din enunțul: „Așadar, oamenii pe atunci nomazi au domesticit lupi, strămoșii
primilor câini.” s-au format prin:
a) compunere, conversiune.
b) compunere, derivare.
c) derivare, conversiune.
d) derivare, derivare.

Răspunsul corect: b

3. Alcătuiește câte un enunț cu alte două sensuri ale adjectivului „ușor” din propoziția: „Prezența unei pisici sau a unui câine în casă nu este întotdeauna ușoară pentru părinți”.

Propunere de rezolvare:

  1. Constructorii preferă lemnul pentru că este mai ușor.
  2. Ivan Patzaichin nu a avut o copilărie ușoară.

4. Selectează, din fragmentul următor, pronumele personale, precizând cazul în care se află:

„Dar uitându-se-n lungime, / La toat-a lui întregime, / Şi năduşindu-l căldura, / Zise: „U! a! – căscând gura – /
Und-aşa oase mulţime, / După toat-a mea-ntregime? / Aş! o să-mi mai fac eu casă”.

Propunere de rezolvare:

  • „lui” – Genitiv
  • „-l” – Acuzativ
  • „eu” – Nominativ

5. Transcrie propoziţiile din fraza următoare, precizând felul lor:

„Acestea nu reprezintă un pericol real, dar sunt suficiente pentru a stimula sistemul imunitar al copiilor, care vor fi mai bine înzestrați împotriva alergiilor și a infecțiilor.”

  • „Acestea nu reprezintă un pericol real” – propoziție principală
  • „dar sunt suficiente pentru a stimula sistemul imunitar al copiilor” – propoziție principală
  • „care vor fi mai bine înzestrați împotriva alergiilor și a infecțiilor.” – propoziție subordonată atributivă

6. Alcătuiește un enunț imperativ, în care substantivul „pisică” să aibă funcție sintactică de complement direct și un enunț interogativ, în care verbul „a ajunge” să aibă valoare copulativă

Propunere de rezolvare:

  • (a) Dă-mi pisica înapoi!
  • (b) Îți mai dorești să ajungi scriitor?

7. Enunțurile următoare reprezintă mesajul unui copil către prietenul său. Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură.

Mi-ar place să am și eu un animal de companie. I-am spus lui mama să-mi ieie un cățel dar mi-a răspuns să o las în pace, să nu o inervez, pentru că are foarte mult de lucru la servici.

Mi-ar plăcea să am și eu un animal de companie. I-am spus mamei să-mi ia un cățel, dar mi-a răspuns să o las în pace, să nu o enervez, pentru că are foarte mult de lucru la serviciu.

II. Redactează un text, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare prin care se evidențiază inteligența unui animal, incluzând și o secvență dialogată și una descriptivă.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitate – 1 punct).

Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Cât de uimitoare pot fi, uneori, necuvântătoarele! Știu că doar omul este considerată ființă rațională, dar sunt momente în care te întrebi dacă nu cumva și animalele simt ca noi, doar că nu pot să exprime asta!

N-o să uit niciodată întâmplarea din vara anului trecut, atunci când, împreună cu familia, ne-am mutat din apartamentul nostru cochet la fosta casă a bunicilor de la poalele Munților Buzăului. Ne-am simțit mult mai bine la țară decât închiși în casă – pandemia e un cuvânt care încă îmi răsună în urechi -, dar atunci s-a întâmplat ceva care ne-a făcut pe toți să-l privim cu alți ochi pe Bruno.

Poate că vă întrebați cine e Bruno. Ei bine, nu este altul decât câinele labrador mulțumită căruia fratele meu mai mic este încă în viață. Are doi ani și deja a săvârșit prima lui faptă eroică. Atunci când l-am primit era un boț de carne, de culoare cafenie, cu niște ochi negri și umezi care parcă cerșeau iubire, cu o piele fină precum catifeaua și cu niște lăbuțe fragile ca bețele de chibrit.

Dar să revenim la întâmplarea de vara trecută. Într-una din zilele toride ale lui Cuptor, eu, Ana și Rareș am mers să ne scăldăm la râu. Fratele meu, care e mereu pus pe șotii, se tot prefăcea că se duce la fund, că se îneacă, deși apa era foarte mică acolo unde ne scăldam și niciun pericol nu părea să ne amenințe.

La câteva minute îl văd pe Rareș câțiva metri mai încolo, dând din mâini și strigând: „Ajutor, ajutor!, în timp ce părea că se duce la fund. Eu și soră-mea, Ana, ne-am amuzat:

  Azi, Rareș are chef de glume! zic eu.

–  Văd, răspunse soră-mea. Cred că ar trebui să se facă actor, la cât de bine se preface.

–  Nu e idee rea, continui eu, dar înainte să sfârșesc propoziția simt pe deasupra mea blana lui Bruno, care ne veghea de pe mal și care, cu o viteză uluitoare, a plonjat în râu ca o rachetă scăpată de sub control.

Când ne-am uitat înspre locul unde se scălda Rareș am fost și mai uluiți: Rareș aproape că se scufundase de tot și abia mai reușea să respire! Eu și Ana am început să plângem și, încercând să-i sărim în ajutor, am realizat că acolo apa era mult mai adâncă. Rareș nu se prefăcea, ci ne cerea ajutorul!

Din fericire, Bruno a simțit pericolul și, într-o clipită, a înotat până la el și l-a scos la suprafață, împingându-l cu botul înspre mal. Rareș fusese în mare pericol, dar nu eu și Ana am reușit să-l salvăm, ci inteligența și instinctul unui câine bun și devotat! A fost momentul în care toți am înțeles cât de norocoși suntem să avem un cățel ca Bruno..

loading...

Cosmin Șontică

Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau WhatsApp. Vă mulțumim!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button