Dacă timpul ar fi avut răbdare…

Dacă timpul nemilos ar fi avut răbdare, astăzi l-am fi avut printre noi pe Sebastian Radu – tatăl, soțul, fiul, fratele, prietenul, politicianul -, omul care a plătit cu viața condițiile precare din spitalele românești. 

Sebastian Radu s-a născut pe 20 februarie 1971, iar pe 9 decembrie 2020 și-a încheiat timpul, deși nu și rostul pentru care a fost dăruit vieții pământești. Ce scurtă călătorie a fost viața pentru Sebi, dar cât de intens a trăit-o! Om de o enormă discreție, la fel ca toți cei din familia lui, Sebastian Radu a reușit să clădească, în cei 49 de ani de viață, poate cea mai frumoasă și mai trainică zidire de pe acest pământ: familia.

Dar Sebi a făcut mult mai mult decât atât, iar mărturie stau astăzi lucrurile bune pe care și-a pus semnătura și o parte din suflet. A fost viceprimar al municipiului Buzău, funcție din care a plecat cu demnitate, apoi consilier al primarului Constantin Toma, pentru ca anul 2016 să îl găsească în Parlamentului României, la primul său mandat de deputat.

În toamna lui 2020, când românii trăiau teroarea COVID-19, Sebastian Radu contracta virusul și ajungea la Spitalul Gârlași din Buzău. De aici, pe 14 noiembrie, a fost transferat la Spitalul Militar Central din București, unde, cinci zile mai târziu, starea i s-a înrăutățit.

Potrivit Libertatea, ceea ce ar fi dus la agravarea stării de sănătate a pacientului ar fi fost infecțiile nosocomiale. Primele semne de alarmă apar pe 27 noiembrie, atunci când sunt depistate rezultate pozitive la infecții nosocomiale, în urma probelor prelevate din sonda de intubație: Ciuperca Candida Albicans, Bacteria Klebsiella pneumoniae, Bacteria Stenotrophomonas pneumoniae.

Pe 19 noiembrie însă starea de sănătate s-a înrăutățit, iar medicii au început să recolteze probe biologice pentru bacterii nosocomiale. Rezultatele medicale din 22 noiembrie nu au depistat nicio contaminare bacteriană sau fungică. „Această analiză relevă faptul că la internare în Spitalul Militar, pacientul era steril. Adică nu venise din spitalul din Buzău cu nicio infecție, alta decât cea cu COVID”, a explicat un cadru medical din SMC, în articolul din Libertatea.

Familia a făcut eforturi uriașe pentru salvarea lui. Pe 6 decembrie, rudele au cerut transferul la un spital din Germania, unde, potrivit sursei citate, Sebastian Radu a ajuns cu septicemie. În noaptea de 8 spre 9 decembrie, inima lui s-a oprit.

Au trecut trei ani nu grei, ci cumpliți pentru familia lui Sebi. Pentru soția sa, dr. Diana Paula Radu, pentru cei doi băieți, pentru mama, sora și ceilalți membri ai familiei, timpul curge altfel din acea noaptea haină, în care medicii din Gottingen au făcut anunțul.

Pentru noi, ceilalți, plecarea sa atât de timpurie a fost un șoc, așa cum este moartea oricărui om tânăr pe care îl cunoaștem. Dar, mai presus de orice, acest moment în care toți vom ajunge mai devreme sau mai târziu, trebuie să fie pentru noi un prilej de reflecție.

Sebastian Radu își doarme somnul de veci la cimitirul „Dumbrava” din Buzău. Mormântul său vorbește despre cât de mult a fost iubit în viață, despre cât de mult le lipsește celor dragi.

Pe Sebi ni-l vom aminti cu toții așa cum era: bun, răbdător, modest, altruist, gata să ajute pe oricine îi cerea ajutorul

Am fost și eu la locul său de odihnă și, ca un om neînsemnat ce sunt, care l-a cunoscut în scurte împrejurări ale vieții, vă pot spune că trupul lui e acolo, în pământul rece în care toți ne vom întoarce, dar spiritul său e viu și va trăi veșnic în inimile celor care l-au cunoscut.