BUZĂUL MEU DRAG

Vi le mai amintiți? Cu ele circulam în Buzăul anilor 2000

Site-ul pe care te întorci în timp, în Buzăul de după Revoluție

Vă vine să credeți sau nu, cu aceste mijloace de transport în comun circulam la Buzău prin 2006, adică atunci când Sibiul se pregătea să devină capitală culturală europeană. Un brașovean este cel care a readus la viață frânturi din Buzăul anilor 2000, ani grei de tranziție, în care România a bifat cele mai importante realizări ale destinului său european: aderarea la NATO și integrarea în UE.

Site-ul buzau.stfp.net ne întâmpină binevoitor: „Bine ati venit pe site-ul neoficial dedicat transportului in comun din Buzau! Aici incerc sa fotografiez, organizez si arhivez o cat mai mare parte din vehiculele Trans Bus SA Buzau. Aveti la dispozitie mai multe metode de a cauta vehiculele dorite – dupa tip constructiv, linia pe care circula sau alte criterii (cautare avansata)”.

Galeriile foto oglindesc imaginea unui Buzău gri, cu străzi parcă înțepenite în timp și cu autobuze uzate, măcinate de rugină. Cine a călătorit măcar o dată cu aceste „relicve” își poate aminti frigul polar din interior, ușile pufnind ascuțit la fiecare deschidere (asta când nu rămâneau blocate), mirosul de carburant și zgâlțâitul specific; altfel spus, orice călătorie era o aventură.

Ikarus, DAC, Volvo și BMC – mărcile de autobuz din parcul auto al Trans Bus, până în 2016

Acestea erau însă posibilitățile de atunci ale Buzăului, vreme în care multe orașe ale țării se zbăteau să iasă din zodia sărăciei și a neputinței administrative. Să nu uităm exemplul Clujului, ale cărui realizări până în 2008 erau doar băncile vopsite în culorile tricolorului (dezvoltarea avea să vină odată cu sosirea lui Emil Boc la primărie).

În Târgu Jiu, și astăzi circulă autobuze care ar fi trebuit să iasă de mult la pensie. Unele vehicule au făcut milionul de kilometri, iar cele mai vechi mașini din traseu sunt non euro, vechi din 1991.

Revenind la Buzău, iată câteva dintre imaginile readuse la viață de Ștefan Pușcașu (galeria completă este disponibilă la acest link.)

loading...

Cosmin Șontică

Așteptăm sesizările dumneavoastră la numărul de telefon 0725 225 335, pe Facebook sau WhatsApp. Vă mulțumim!

2 comentarii

  1. Ce mai tragedie pentru Buzău, autobuzele românești și ungurești păreau să fie o mare problemă, când la momentul ăla erau chiar printre cele mai noi din țară, dacă v-ați fi uitat la Slatina ei încă aveau autobuze Roman, dar na de când stau în Buzău am cam observat ”deranjul” ăsta al tuturor ”vechiturilor”, orașul ăsta pe cât de sărac este dar pe atât de multe pretenții are, nici n-am văzut până aici prețurile la apartamente (și asta nu în centru) ca la București. Vă readuc aminte dacă ați aflat sau nu vă interesează și presa internațională, un astfel de autobuz a fost cumpărat în anul 2018 de la Fetești de către un pasionat american, care l-a importat evident în SUA pentru a se bucura de el, și nu-i singurul achiziționat. Dar aici vă depășește pe mulți pasiunea autobuzelor vechi. Nu înțeleg nici legătura cu lucrurile enumerate de dvs. cu transportul în comun, și de ce încă o dată aceste mașini erau o problemă atât de rușinoasă după câte observ pentru un oraș atât de neînțelegător, să nu zic penibil, ca Buzăul. Erau mai reușite și mai ușor de întreținut decât ce are astăzi Transbus, care să nu uităm că au luat BMC-urile în rate doar să scape de ”poverile” alea și să le facă pe plac ălora de la UE care te comandă cum vor ei, iar o dată cu hibridele s-au ușurat pe prima serie venită (grăbindu-se și cu înmatricularea că era doar campanie electorală), care în 2006 erau o mândrie și doar prin centru le scotea, o ”problemă” zisă publicului era accesul persoanelor cu handicap, că în spate nu interesa oricum pe nimeni, deși ”microbuzele” dinainte erau niște dube care după ce s-a cărat alimente la țară au intrat prin oraș cărând oameni, cică, cu mici excepții, și care ofereau ”condiții” față de bătrânele DAC-uri, dacă intrau banii la buzunar, asta conta. Astăzi autobuzele au niște pneuri foarte uzate, aproape de explozie, iar șoferii iau în primire autobuzele că nu există practic sindicat ca-n alte regii unde se face mereu dreptate angajaților. Și ce să mai zic de gusturile primarului, e clar că-i departe de niște criterii importante pentru un transport în comun, deși de ce să nu văd și partea bună că e mai bine ca înainte de 2016, când erau doar 10 linii oficiale și 30 de mașini (mă rog, 32 la finalul anului). Vechile mașini e drept că erau depășite, mai ales că autobuzul DAC a fost fabricat vreo 30 de ani fără prea mari diferențe estetice sau tehnice, dar chiar și așa, a fost iubit în felul său (deși devine straniu pentru cititori, să adori un lucru ”problematic”), că astăzi doar importăm gunoaiele altora să-i scăpăm pe ei de poluare, nicidecum pe noi, vedeți la portul Constanța, sunt tone de deșeuri de toate felurile, da, importate, ca și hibridele aduse anul trecut.

  2. În Tg. Jiu într-adevăr, mai circulă și astăzi câteva autobuze DAC, chiar și troleibuze atât în varianta scurtă cât și în varianta articulată, iar majoritatea se prezintă într-o stare chiar decentă, inclusiv tehnic. Mulți pasionați ajung pe acolo să mai călătorească cu mașinile copilăriei. Autobuze DAC, dar conservate, se mai găsesc cel puțin în Craiova, Rm. Vîlcea, nu știu dacă și Maramureș, iar Ikarus în Fetești, și în uz încă în Ploiești. Câțiva pasionați chiar așteaptă să achiziționeze unele dintre ele, dar poate luați și voi exemplul Clujului, că tot l-ați pomenit dar într-un sens negativ, sau al Timișoarei ori Iașiului, cu înființarea unui muzeu al transportului în comun. Dar am zis-o și eu, că dacă primăria ia unul la preț de fier vechi (care nu-i nici măcar cât un Logan) de la o regie un astfel de autobuz, o să ia poporul la rost pe primar, că băncile de vreo 6-700 lei cu sigla Buzăului, nu s-a mai încumetat nimeni să zică ceva, că alea de 200 nu erau de pus într-un oraș ca Buzăul. E drept măcar că s-au asfaltat multe străzi importante, și proiectele continuă, că pe vremea lui Boșcodeală nu erau bani de nici-o culoare, și lumea înțeleaptă l-a ales vreo 3 mandate la rând. La Transbus nu au nici măcar o depanare, că la o flotă de peste 100 de autobuze să nu ai măcar un remorcher când îți crapă mașina pe traseu, mi se pare chiar penibil. Ar putea să folosească un BMC retras, dacă se dorește, dacă nu, pe mine oricum nu mă afectează cu nimic. E doar o sugestie. La Iași nu mai face nimeni gălăgie că primăria achiziționează de pe unde poate autobuze și troleibuze (chiar dacă nu mai au rețeaua fizică, dar au făcut parte din transportul în comun înainte) care le-au avut înainte în exploatare, și care au fost obligați în niște datorii să renunțe definitiv la ele. Puteți găsi chiar și autobuzul TV20R, care a fost destul de cunoscut prin anii ’70, cei drept nu știu dacă mai este funcțional, deoarece fostul proprietar care l-a deținut (probabil cumpărat de la fosta IRTA sau Autotransport) nu l-a mai folosit mulți ani. La Timișoara puteți găsi cel mai vechi troleibuz din România, din 1959, achiziționat de la Sibiu, dar și alte autobuze și troleibuze chiar rare, atât de fabricație autohtonă cât și străină. E drept că în ultimii ani nu s-a mai ocupat nimeni de ele, și asta din cauza faptului că ori nu se vrea voluntariat ori nu există pasionați disponibili în respectiva zonă, precum au făcut la Bacău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button
error: