Săptămâna trecută, pe Șoseaua Spătarului și-au pierdut viața doi oameni, după ce o tânără de 19 ani a pătruns inexplicabil pe contrasens și a izbit mașina unei televiziuni. Au murit tânăra șoferiță și bucureșteanul de 46 de ani, aflat la volanul autoutilitarei. O copilă de 14 ani a rămas fără tată și doi părinți au rămas fără fiică, iar asta pentru că onor minister pur și simplu nu vrea să monteze separatoare de sens pe drumurile morții.
Nu știu dacă realizați nivelul la care a ajuns țara noastră, dar un bărbat tocmai a alergat 20 de ore, de la Bacău la Râmnicu Sărat, pentru a atrage atenția asupra nevoii urgente de montare a separatoarelor de sens. Într-o țară în care statistica morților în accidente rutiere este înfiorătoare, nu există o strategie de reducere a numărului acestor tragedii.
Nu există, deși soluții sunt. Vorbim de atâta timp despre ele. Îmi aduc aminte că, prin 2014-2015, nu mai conteneau nenorocirile pe șoseaua de centură a Buzăului. Luna și mortul pe variantă. Apoi i-a trecut cuiva prin cap că n-ar strica niște separatoare de sens, iar de atunci, nici un om nu a mai murit în accident. Niciunul.
De aceea stau uneori și mă întreb: nu cumva faptul că nu facem nimic pentru asta, deși este evident că am putea, este un fel de vină pentru morții de pe șoselele noastre? Cine poartă această responsabilitate și de ce trebuie să facem gesturi ieșite din comun, precum cel al lui Cosmin Răileanu, pentru a ne bucura de normalitate?
Pe E85, în zonele în care există separatoarele de sens, nu mai au loc accidente rutiere grave. În zonele fără parapete însă, își face moartea de cap. În ciuda fantasticelor progrese alte științei și tehnicii, noi continuăm să circulăm ca acum un secol, să ne facem cruce când ne urcăm în mașină și să ne rugăm „nu intre un prost în noi”.
Sabin și Larisa ar fi fost acum în viață dacă cineva de la CNAIR ar fi montat separatoare de sens pe acel drum și pe toate celelalte drumuri ale morții.
Pentru că, așa cum am mai spus, un drum fără separatoare de sens este un drum al morții. Și, deși riscurile se cunosc, nimeni nu vrea să schimbe asta.
(Cosmin Șontică)
Stimati oameni si draga Cosmin, plec de la premiza ca suntem oameni de caracter si de bine. In diverse consilii, oridecateori am dorit sa promovez ceva bun, cu viziune de viitor mai mica sau mai mare, in vederea imbunatatirii calitatii vietii sau, ma rog, pentru bine si succes, am intampinat opozitia data de CORUPTIE, CONFORT, ACTE SI IAR ACTE deci astepti jumatate de viata sa rezolvi ceva, , FORMALITATI, BIRO(U)CRATIE, MII DE PASI PANA REZOLVI CEVA, LIPSA BANILOR si NU IN ULTIMUL RAND, LEGI PROASTE/NEADAPTATE BINELUI CETATEANULUI. Lipsa separatoarelor poate avea in culise multe voturi impotriva (nu neaparat ca nu s-ar dori montarea lor, dar ca … e greu), mii de pasi ca sa rezolvi ceva si li s-a facut lehamite.
Complet in afara subiectului prezentat de tine, dar strans legat de CALITATEA VIETII UMANE, amintesc situatia nationala cu … ursii. Ursii omoara oameni, ursii ramesc oameni, omoara si ranesc animale (vite), distrug turismul (nu mai merg turistii in multe localitati turistice, TUSNAD, ca le e frica de ursi), ursii seamana frica si oamenii nu mai merg in mult doritele si necesarele iesiri prin padure, iar ciobanii sunt diiisperati de inmultirea necontrolata a acestor animale, care devin niste bestii.
La final, concluzionez si rezum: LIPSA SEPARATOARELOR PE SENS si PREZENTA GESTIONARE IMATURE A NUMARULUI DE URSI, plus alte nereguli grave ale tarii, TOATE lovesc in VIATA OMULUI SI IN CALITATEA VIETII LUI. In mica mea sfera de actiune, incerc si fac aceste lucruri (indreptarea spre obiectivul: bine si folositor). Va intrebati de ce NU se doreste indreptarea lucrurilor gresite? Asta ma tot intreb si eu. P.S. Stiu ca referirea la ursi va scadea in apreciere comentariul meu. Insa, m-am riscat sa spun adevarul, tocmai pentru ca imi doresc binele tarii. 🙂